Ce arată cercetările despre gustul pentru mâncarea picantă și psihologie
De la persoane în căutare de senzații tari la pofte declanșate de stres, patru decenii de cercetări explorează psihologia din spatele apetitului pentru gustul iute și ce se întâmplă în minte atunci când mușcăm dintr-un ardei iute.
Senzația de ardere produsă de ardeiul iute poate fi dureroasă, dar oamenii din întreaga lume o iubesc. Într-o revizuire sistematică publicată în revista Foods, cercetătorii au analizat peste patru decenii de dovezi privind modul în care mâncarea picantă și procesele psihologice ar putea să se influențeze reciproc.
Cercetarea a fost realizată de oameni de știință de la Universitatea Normală Anyang, Universitatea Normală Hainan și Universitatea Southwest din China, care au contribuit cu expertiză în domeniile educației și psihologiei.
Iuțeala este o senzație de căldură în cavitatea bucală, diferită de cele cinci gusturi de bază, care apare atunci când capsaicina, un compus important din ardeii iuți, activează receptorii TRPV1 din terminațiile nervoase senzoriale. Totuși, mulți oameni găsesc arsura incitantă, un tipar descris adesea drept masochism benign, în care o confruntare sigură cu disconfortul devine plăcută.
Biologia și educația joacă amândouă un rol. Cercetările pe gemeni sugerează că genele și mediul influențează cât de plăcută este arsura; diferențele hormonale au fost legate de consumul de mâncare picantă, iar practicile alimentare culturale și expunerea repetată din copilărie pot dezvolta o preferință în timp. Vârsta, sexul, zona geografică și condițiile socioeconomice par, de asemenea, să conteze.
Cercetările mai recente sugerează că relația ar putea funcționa și invers, deoarece consumul de mâncare picantă poate modifica pe scurt asumarea riscurilor, emoțiile și judecata socială.
Echipa a analizat cercetările efectuate pe oameni pentru a înțelege relația bidirecțională dintre consumul de mâncare picantă și factorii psihologici. Au căutat articole evaluate de la egal la egal, publicate în limba engleză sau chineză până la 31 iulie 2026, în patru baze de date. Termenii de căutare combinau cuvinte legate de iuțeală și compuși din ardei cu cuvinte referitoare la personalitate, emoții, gândire și preferințe alimentare.
Studiile eligibile implicau consumul de mâncare picantă, gustarea capsaicinei, vizualizarea unor cuvinte sau imagini legate de mâncarea picantă ori măsurarea unor obiceiuri, precum frecvența consumului sau cât de mult era apreciată ori dorită mâncarea picantă. Studiile incluse se concentrau pe factorii psihologici, iar cele care vizau doar durerea, capsaicina aplicată local, animalele sau rezultate pur senzoriale, medicale ori comerciale au fost excluse.
Deoarece studiile variau mult ca design și modalități de măsurare, rezultatele au fost sintetizate narativ, fără o metaanaliză statistică. Rezultatele au fost grupate pe arii psihologice, iar obiceiurile sau diferențele individuale au fost separate de reacțiile la gustarea sau vizualizarea stimulilor picanți. Autorii au realizat și o hartă a dovezilor, care arată cum au fost distribuite rapoartele pe domenii psihologice și tipuri de relații. Calitatea metodologică a tuturor studiilor incluse a fost evaluată cu Mixed Methods Appraisal Tool (MMAT), care aplică criterii specifice fiecărui tip de design.
Căutarea senzațiilor, o trăsătură de personalitate caracterizată prin dorința de noutate și emoție, a arătat cea mai constantă asociere pozitivă cu preferința și consumul de mâncare picantă. Sensibilitatea la recompensă, adică intensitatea reacției la rezultatele plăcute, a fost legată mai constant de frecvența consumului decât de cât de mult îi place mâncarea picantă. Prudența față de alimentele necunoscute și reacțiile puternice de dezgust au fost corelate cu o preferință mai slabă pentru iuțeală.
Stările emoționale și motivaționale temporare par, de asemenea, să influențeze alegerile alimentare. Într-un experiment, stresul acut a crescut dorința de mâncare picantă, iar un sondaj realizat pe tinere a arătat că pofta de mâncare picantă era cea mai scăzută la niveluri moderate de stres. Consumul de pui picant a fost asociat cu un nivel mai scăzut de stres perceput în timpul recuperării, dar participanții au fost repartizați în grupuri alimentare în funcție de preferințele lor existente.
Într-un experiment randomizat de tip crossover, adăugarea de ardei cayenne într-o masă a crescut satisfacția și, la o oră după masă, energia percepută, fără a modifica starea generală de spirit. Participanții s-au simțit și mai sătui și și-au exprimat mai puțină dorință pentru alimente sărate și picante, dar mai multă dorință pentru alimente dulci și grase. Niveluri mai mari de iuțeală ar putea intensifica emoțiile negative, mai ales în rândul consumatorilor rari.
În experimente separate, persoanele care au consumat mâncare picantă au manifestat mai multe gânduri legate de agresivitate, au refuzat mai des oferte nedrepte într-un joc de bani, au ales opțiuni mai riscante într-o sarcină de tip joc de noroc și s-au simțit mai puternice. Dovezile care leagă preferințele pentru iuțeală de asumarea riscurilor comportamentale au fost mai puțin consecvente.
Participanții au selectat, de asemenea, o varietate mai mare de produse la câteva minute după ce au consumat mâncare picantă. Cuvintele și imaginile picante au stârnit gânduri agresive chiar și fără gustare, ceea ce sugerează un posibil rol al semnificațiilor sociale învățate. Practicile și limba culturală ar putea explica de ce iuțeala este asociată cu curajul, furia sau puterea.
Culorile roșii, formele unghiulare și sunetele ascuțite au fost, de asemenea, asociate cu iuțeala, iar unii stimuli senzoriali au modificat căldura percepută în timpul gustării. Două săptămâni de expunere repetată la doze mici de capsaicină au redus ulterior arsura din gură, ceea ce oferă dovezi despre adaptarea senzorială.
Dovezile privind sănătatea mintală și funcția cognitivă au fost limitate. Consumul frecvent de mâncare picantă a fost legat de mai multe simptome de depresie și anxietate la studenții universitari din China. Mai multe studii transversale au asociat un consum mai mare de mâncare picantă cu scoruri cognitive mai bune, în timp ce un studiu de cohortă cu durata de 15 ani a constatat că persoanele cu un consum mai mare de ardei au avut scoruri mai slabe și au raportat un declin mai accentuat al memoriei.
Din cele 58 de lucrări incluse în revizuire, majoritatea erau sondaje transversale bazate pe chestionare și experimente de laborator, iar doar una a folosit un design de cohortă pe termen lung. Autorii au avertizat că multe studii nu au ținut suficient cont de alți factori care ar putea influența rezultatele sau au folosit eșantioane care ar putea să nu reprezinte populația mai largă.
Revizuirea a identificat asocieri între trăsăturile de personalitate, stările emoționale temporare și preferințele și alegerile legate de mâncarea picantă. Experimentele au indicat că a consuma mâncare picantă sau a întâlni stimuli legați de aceasta poate modifica temporar reacțiile emoționale, judecățile sociale și comportamentul.
Autorii au propus un model de influență reciprocă ce implică excitarea corporală, semnificațiile sociale învățate, adaptarea senzorială și percepția de sine. Rămâne netestat dacă aceste procese consolidează alegerile viitoare de mâncare picantă sau produc schimbări psihologice durabile.