Cercetările identifică semnături neuroimune comune în antidepresivele cu acțiune rapidă
O nouă cercetare realizată de către Universitatea din Texas MD Anderson Cancer Center a adus la lumină informații care ar putea explica modul în care antidepresivele cu acțiune rapidă, precum ketamina și substanțele psihedelice, pot reduce simptomele în cazul depresiei greu tratabile.
Studiul, publicat în Molecular Psychiatry, a fost co-condus de Gregory Jones, M.D., profesor asistent de Psihiatrie. Cercetătorii au descoperit că aceste terapii funcționează prin modificarea semnalelor de comunicare dintre sistemul imunitar și creier, sugerând că ele împărtășesc anumite căi neuroimune, chiar dacă acționează asupra unor receptori diferiți în creier.
„Ketamina și substanțele psihedelice afectează creierul în moduri diferite subiectiv, dar descoperirile noastre sugerează că, în cele din urmă, ajung în unele dintre aceleași căi neuroimune”, a declarat Jones. „Studiind semnalele din sânge și activitatea cerebrală împreună, cercetătorii pot înțelege mai bine cum corpul și creierul pot lucra împreună pentru a răspunde la antidepresive. Sperăm să putem folosi aceste descoperiri pentru a trata mai bine pacienții cu depresie, care nu este neobișnuită în rândul celor care se confruntă cu un diagnostic de cancer.”
Antidepresivele cu acțiune rapidă, precum ketamina și psilocibina, au demonstrat îmbunătățiri semnificative și rapide ale simptomelor la unii pacienți cu depresie rezistentă la tratament, dar nu este clar care pacienți sunt mai predispuși să beneficieze de aceste terapii. O înțelegere mai profundă a mecanismelor biologice care stau la baza acestor răspunsuri ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai durabile și accesibile pentru depresie.
Cercetătorii au analizat efectele mai multor antidepresive cu acțiune rapidă în modele de laborator și în cadrul unui studiu clinic anterior. Aceștia au descoperit că mai multe antidepresive cu acțiune rapidă activează un set comun de modificări moleculare legate de sistemul imunitar în celulele cerebrale. De asemenea, au observat schimbări imune corespunzătoare în sângele pacienților, împreună cu modificări ale activității electrice din creierul pacienților după tratamentul cu ketamină, sugerând o cale biologică comună care ar putea sta la baza ușurării rapide a depresiei.
Participanții care au răspuns la tratamentul cu ketamină au prezentat activitate mai scăzută a căii IL-15 și o semnalizare mai ridicată a celulelor B înainte de tratament decât cei care nu au răspuns, ambele revenind la normal după tratament la pacienții care au răspuns. Rezultatele sugerează că răspunsul rapid la antidepresive ar putea implica restabilirea echilibrului între IL-7 și IL-15, având efecte în aval asupra celulelor B și activității cerebrale.
Descoperirile sunt exploratorii și necesită validare în studii viitoare de amploare. Cercetările viitoare vor determina dacă IL-15, IL-7 și biomarkerii asociați pot prezice răspunsul la tratament înainte de terapie și dacă vizarea acestor căi ar putea îmbunătăți sau extinde răspunsurile la antidepresivele cu acțiune rapidă.
