Cercetătorii au identificat efectele cafelei asupra sistemului digestiv și al creierului
Cafeaua poate influența mult mai mult decât starea de alertă. O cercetare recentă sugerează că atât cafeaua obișnuită, cât și cea decofeinizată pot modifica microbiomul intestinal și pot influența starea de spirit, stresul, memoria și atenția prin conexiunea dintre intestin și creier.
Cercetătorii de la APC Microbiome Ireland, un centru de cercetare de la University College Cork, au investigat detaliat modul în care cafeaua poate influența comunicarea între sistemul digestiv și creier. Studiul, publicat în Nature Communications și sponsorizat de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC), a descoperit că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea fără cofeină au fost asociate cu modificări în microbiomul intestinal, precum și cu diferențe în starea de spirit și stres.
Cercetătorii au studiat de mult timp cafeaua pentru posibilele sale efecte asupra digestiei, stării de spirit și sănătății generale, dar modul exact în care aceste efecte se manifestă a rămas mai puțin clar. Noua cercetare s-a concentrat pe axa microbiota-intestin-creier, un sistem de comunicare bidirecțional care leagă microorganismele din tractul digestiv de creier. Semnalele pot circula între intestin și creier prin activitate imună, hormoni, nervi și compuși chimici produși de microbi.
Cercetătorii au examinat 31 de consumatori obișnuiți de cafea și 31 de persoane care nu obișnuiau să bea cafea. Participanții au completat evaluări psihologice și au ținut un jurnal al consumului de cofeină și al dietei. De asemenea, au fost colectate probe de materii fecale și urină pentru a urmări modificările în microbiomul intestinal, metabolism, stare de spirit și stres perceput.
În cadrul studiului, „consumatorii de cafea” au fost definiți ca persoanele care consumau regulat 3-5 căni de cafea pe zi, o cantitate considerată sigură și moderată pentru majoritatea oamenilor, conform Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA).
Ce s-a întâmplat când cafeaua a fost eliminată? Consumatorii obișnuiți de cafea au încetat să mai consume cafea timp de două săptămâni. În această perioadă, participanții au completat repetat evaluările psihologice și au furnizat probe de materii fecale și urină. Când consumatorii de cafea au încetat să mai bea cafea, cercetătorii au observat schimbări substanțiale în profilurile lor metabolice intestinale comparativ cu persoanele care nu consumau de obicei cafea. Metaboliții sunt molecule mici produse sau modificate în timpul metabolismului, inclusiv compuși creați de microbi intestinali pe măsură ce procesează alimente și alte substanțe.
Apoi, cafeaua a fost reintrodusă fără ca participanții să știe dacă primesc cafea cu cofeină sau decofeinizată. Jumătate au primit cafea decofeinizată, iar cealaltă jumătate cafea cu cofeină. După reintroducerea cafelei în dietă, ambele grupuri au raportat scoruri mai scăzute privind stresul perceput, depresia și impulsivitatea. Rezultatele sugerează că unele dintre efectele cafelei asupra stării de spirit nu depind în întregime de cofeină.
Cafeaua a fost legată de modificări în bacteriile intestinale. Cercetătorii au observat diferențe în mai multe tipuri de bacterii intestinale. Bacterii precum „Eggertella sp.” sau „Cryptobacterium curtum” erau mai abundente în rândul consumatorilor de cafea decât în rândul celor care nu consumau cafea. „Eggertella sp.” este considerată că contribuie la secreția de acid în stomac și intestin, în timp ce „Cryptobacterium curtum” ar putea participa la producția de acizi biliari. Ambele procese ar putea ajuta la crearea unui mediu intestinal care descurajează anumite bacterii dăunătoare și infecții.
Cercetătorii au observat, de asemenea, niveluri mai ridicate de bacterii „Firmicutes”, un grup larg de microbi care a fost asociat anterior cu emoții pozitive la femei. Unul dintre cele mai interesante descoperiri a fost faptul că cafeaua cu cofeină și cea decofeinizată nu păreau să afecteze participanții în același mod. Îmbunătățiri în învățare și memorie au fost observate doar în rândul participanților care consumau cafea decofeinizată. Această descoperire sugerează că substanțe altele decât cofeina ar putea contribui la unele dintre efectele cafelei asupra cogniției.
Cafeaua conține mii de compuși chimici, inclusiv polifenoli. Aceste substanțe de origine vegetală pot acționa ca antioxidanți și pot interacționa cu microbi intestinali, influențând potențial metabolismul și alte procese biologice. Cafeaua cu cofeină, pe de altă parte, a fost asociată cu reducerea sentimentelor de anxietate, precum și cu o atenție și vigilență îmbunătățite. Cofeina a fost, de asemenea, legată de un risc redus de inflamație.
Deoarece studiul a implicat un număr relativ mic de participanți, constatările nu stabilesc că cafeaua cauzează direct aceste schimbări în starea de spirit, cogniție sau sănătate intestinală. Cu toate acestea, ele oferă noi indicii despre căile biologice care ar putea explica asocierile raportate în cercetările anterioare despre cafea.
„Interesul public pentru sănătatea intestinală a crescut enorm. Relația dintre sănătatea digestivă și cea mentală este, de asemenea, înțeleasă din ce în ce mai bine, dar mecanismele din spatele efectelor cafelei asupra acestei axe intestin-creier au rămas neclare. Descoperirile noastre dezvăluie microbiomul și răspunsurile neurologice la cafea, precum și posibilele lor beneficii pe termen lung pentru un microbiom mai sănătos. Cafeaua poate modifica ceea ce fac colectiv microbii și ce metaboliți folosesc. Pe măsură ce publicul continuă să se gândească la schimbări dietetice pentru un echilibru digestiv corect, cafeaua are potențialul de a fi utilizată ca o intervenție suplimentară în cadrul unei diete sănătoase și echilibrate”, a declarat John Cryan.
Descoperirile susțin tot mai multe dovezi că cafeaua nu ar trebui considerată doar o sursă de cofeină. Multe dintre celelalte componente ale sale pot interacționa cu microbiomul, metabolismul și sistemul nervos în moduri diferite. „Cafeaua este mai mult decât cofeina – este un factor dietetic complex care interacționează cu microbiomul nostru intestinal, metabolismul nostru și chiar bunăstarea emoțională”, a adăugat Cryan. „Descoperirile noastre sugerează că cafeaua, fie că este cu cofeină sau fără, poate influența sănătatea în moduri distincte, dar complementare.”
