Circular eccDNA poate prezice recidiva timpurie a LUAD
LUAD este cel mai frecvent subtip histologic de cancer pulmonar.
Deși intervenția chirurgicală poate fi curativă pentru pacienții diagnosticați în stadii incipiente, aproximativ 30%-50% dintre aceștia dezvoltă recidive sau metastaze agresive în termen de cinci ani. Prin urmare, este necesară identificarea unor markeri moleculare mai eficace pentru a îmbunătăți evaluarea riscurilor postoperatorii și monitorizarea ulterioară.
eccDNA reprezintă o clasă de molecule de ADN circular cu două fire, care există independent de cromozomi și pot fi detectate atât în țesutul tumoral, cât și în plasma pacienților. Implicarea sa în evoluția tumorilor, heterogenitate, metastază și rezistența la tratament a atras un interes tot mai mare, însă caracteristicile eccDNA asociate cu recidiva timpurie a LUAD rămân în mare parte neexplorate.
Publicată în revista Precision Clinical Medicine pe 6 iulie 2026, studiul a fost realizat de cercetători de la Southwest Jiaotong University, The Third People’s Hospital of Chengdu, Chengdu University of Traditional Chinese Medicine și Deyang People’s Hospital. Studiul a inclus 90 de pacienți naivi la tratament, diagnosticați cu LUAD în stadiu incipient, de la care au fost colectate mostre de țesut tumoral, țesut non-tumoral adiacente și plasmă. Circle-seq și seturi de date multi-omice publice au fost integrate pentru a investiga distribuția genomică, activitatea transcripțională, caracteristicile cromatinice și potențialul clinic al eccDNA.
Rezultatele au arătat că eccDNA-urile din tumorile recurente aveau un conținut GC mai ridicat și semnale mai puternice de split-read comparativ cu cele din tumorile non-recurente. Acestea erau, de asemenea, preferențial derivate din regiuni genice active din punct de vedere transcripțional, inclusiv exoni, insule CpG și compartimente cromatinice A, fiind asociate cu modificări active ale histonelor. eccDNA-urile asociate cu recidiva purtau mai multe gene implicate în căile legate de cancer, inclusiv mTOR, Notch și semnalizarea Ras.
De asemenea, au fost observate diferențe în expresia factorilor imuni asociați cu eccDNA și a receptorilor acestora, sugerând o posibilă relație între eccDNA și semnalizarea imunitară alterată în LUAD recurent. În plasmă, cercetătorii au identificat 2.387 de eccDNA-uri care erau în mod obișnuit regăsite în cancerul pulmonar și în probele asociate cu recidiva.
Genele legate de aceste semnale eccDNA plasmatice au fost integrate cu date transcriptomice și de supraviețuire publice, ceea ce a condus la selectarea a șapte gene—AFAP1L2, LHX8, IL20RB, SLC12A8, EGLN3, CDH3 și PLTP—pentru construirea unui model de risc de recidivă. Modelul a reușit constant să distingă pacienții cu diferite rezultate de supraviețuire fără boală (DFS) atât în cohorta de antrenament, cât și în cea de validare.
Aceste descoperiri oferă o perspectivă multi-omică asupra caracteristicilor eccDNA asociate recidivei în LUAD și susțin potențialul său ca sursă de biomarkeri prognostici. Validarea ulterioară în cohorturi prospective mai mari ar putea facilita dezvoltarea unor abordări bazate pe eccDNA pentru evaluarea riscurilor postoperatorii individualizate și monitorizarea acestora.
