Consumatorii solicită beneficii clare din practicile agricole durabile
Pe măsură ce reziliența sistemului alimentar capătă o atenție sporită în discuțiile de politică ale UE, în contextul președinției Irlandei la Consiliul UE, un nou studiu realizat de EIT Food Consumer Observatory subliniază o provocare majoră pentru sectorul agro-alimentar: deși consumatorii sunt interesați de modul în care este produsă hrana, termeni tehnici precum „agricultură rezilientă” și „agricultură regenerativă” nu vor influența alegerile alimentare decât dacă sunt traduse în beneficii clare și personale.
Raportul, intitulat „Making Agriculture Matter: Toward consumer-centric positioning of resilient and regenerative agriculture”, analizează modul în care hrana produsă prin practici agricole reziliente și regenerative poate fi comunicată mai eficient consumatorilor. Constatările sugerează că, deși consumatorii recunosc necesitatea de a îmbunătăți agricultura, aceștia răspund mai bine la mesaje care le leagă practicile agricole de beneficii pe care le pot înțelege și aprecia la momentul achiziției, cum ar fi gustul mai bun, percepția de sănătate, utilizarea mai redusă a substanțelor chimice, legături vizibile cu fermierii și certificări de încredere.
Mulți dintre consumatorii incluși în studiu consideră că „agricultura rezilientă”, adică capacitatea sistemelor agricole de a anticipa și adapta la șocuri climatice, economice sau sociale, păstrând în același timp aprovizionarea cu alimente, este importantă, dar nu ar trebui să ghideze alegerile personale de cumpărare. Aceștia se așteaptă ca guvernele, fermierii și întregul sistem alimentar să asigure disponibilitatea alimentelor, mai degrabă decât să considere reziliența ca fiind responsabilitatea lor personală acasă.
Studiul subliniază, de asemenea, o preferință clară pentru modul în care ar trebui să fie cadrul schimbării: consumatorii doresc ca agricultura să se bazeze pe valori tradiționale, utilizând în același timp tehnologie modernă pentru a le aplica pe scară largă. O revenire exclusiv la „vechile metode” a fost percepută ca fiind naivă sau comercial neviabilă, dar combinația dintre principii tradiționale ca filosofie și instrumente moderne ca metodă a fost considerată atât credibilă, cât și atrăgătoare.
După testarea a trei mesaje diferite, cercetarea a constatat că mesajele despre alimente care au un gust mai bun, se simt mai sănătoase și vin cu dovezi credibile au fost mai atrăgătoare. Cel mai puternic mesaj testat, „Alimente care realmente hrănesc”, a legat agricultura rezilientă de soluri mai sănătoase, gusturi mai intense, utilizarea mai redusă de substanțe sintetice și afirmații verificate, având cel mai mare impact în contextul produselor procesate și fabricate, unde consumatorii nu iau sănătatea de la sine înțeles.
„Consumatorii ne spun că vor ca agricultura să se schimbe, dar „rezilient” și „regenerativ” nu sunt cuvintele cu care fac cumpărături”, a declarat Klaus G. Grunert. „Atunci când traducem aceste practici în lucruri pe care oamenii le pot gusta, în care pot avea încredere și verifica, cum ar fi un gust mai bun, mai puține chimicale, un fermier pe care îl pot vizualiza sau un label independent pe care îl recunosc, interesul este acolo. Oportunitatea pentru sector este să pună accentul pe beneficiu, nu pe tehnică.”
Cercetarea evidențiază însă și o prăpastie a încrederii. Consumatorii din studiu au avut mai multă încredere în fermieri decât în retaileri sau producători și au fost adesea sceptici față de afirmațiile făcute de branduri. Această constatare reiterează raportul EIT Food Consumer Observatory Trust Report 2026, care identifică fermierii ca fiind actorii cei mai de încredere în sistemul alimentar. Împreună, rapoartele sugerează că afirmațiile despre calitate, practici agricole și valori sunt mai credibile atunci când sunt legate de fermieri vizibili, origini clare ale produsului și dovezi independente, decât atunci când sunt comunicate exclusiv prin branduri.
Încrederea, însă, nu este singura barieră. Studiul a mai constatat că prețul rămâne o provocare persistentă, deoarece consumatorii tind să presupună că o agricultură mai bună înseamnă costuri mai mari, iar afirmațiile cu privire la prețuri mai mici sunt considerate credibile doar atunci când intermediarii sunt eliminați, cum ar fi în magazinele de fermă direct către consumator sau distribuția locală. Mulți au perceput, de asemenea, accesibilitatea ca o problemă pe care guvernele ar trebui să o rezolve, simțind că sistemul alimentar actual recompensează producția ieftină și pe scară largă în detrimentul unei agriculturi mai bune și că guvernele, nu doar fermierii și cumpărătorii, ar trebui să sprijine tranziția și să ajute la reducerea costului alimentelor de calitate.
Raportul sugerează că fermierii, retailerii, producătorii de alimente și responsabilii politici ar trebui să se concentreze mai puțin pe explicarea metodelor tehnice de agricultură și mai mult pe semnificația acestor practici pentru alimentele pe care oamenii le aleg. Aceasta include o comunicare mai clară în jurul gustului, sănătății, naturalității, originii produsului și verificării independente.
„Agricultura rezilientă este una dintre cele mai mari oportunități ale Europei de a întări securitatea alimentară, în timp ce se restaurează natura, se îmbunătățește venitul fermierilor și se construiesc lanțuri de valoare agro-alimentară mai competitive”, a adăugat Elvira Domingo Varona. „La EIT Food, reunim fermieri, industrie, inovatori, cercetători, investitori și responsabili politici pentru a accelera această tranziție. Prin inițiative colaborative peisagistice, inovație și noi abordări de finanțare, ajutăm la transformarea agriculturii regenerative din proiecte izolate în soluții scalabile și viabile din punct de vedere economic. Prin conectarea întregului sistem alimentar, creăm condițiile ca agricultura rezilientă să ofere un impact de durată din punct de vedere ecologic, economic și social.”
