Consumul de zahăr poate diminua eficiența exercițiilor de relaxare
Cum influențează zahărul exercițiile de relaxare? O nouă cercetare realizată de cercetori de la Universitatea din Konstanz oferă informații revelatoare despre legătura dintre glucoză și sistemul nervos autonom: aportul de zahăr contracarează relaxarea.
Importanța glucozei în gestionarea situațiilor stresante a fost bine documentată. Consumul de zahăr determină organismul să reacționeze mai puternic la stres, prin eliberarea unei cantități mai mari de cortizol. De asemenea, ritmul cardiac rămâne crescut pentru o perioadă mai lungă, ceea ce înseamnă că mai multă energie este disponibilă în situații acute de stres. Consecințele negative pe termen lung sunt, de asemenea, bine cunoscute: risc crescut de hipertensiune arterială, obezitate și boli cardiovasculare.
Un aspect mai puțin cercetat până acum este modul în care aportul de zahăr afectează relaxarea. De aceea, cercetătorii din echipa lui Jens Pruessner, profesor de neuropsihologie la Universitatea din Konstanz, au realizat un studiu corespunzător, publicat în International Journal of Psychophysiology. Jens Pruessner rezumă rezultatele studiului: „Dacă stomacul este plin, exercițiile de relaxare nu vor fi la fel de eficiente.”
Echipa de cercetare din Konstanz își propune să înțeleagă rolul sistemelor energetice ale corpului în relaxare și impactul factorilor metabolici individuali, cum ar fi nivelurile de glucoză din sânge. Sistemul nervos autonom, care include sistemele nervoase simpatic și parasimpatic, controlează diverse procese din organism, cum ar fi ritmul cardiac și respirația. „Inima noastră are un pacemaker intern care determină cât de repede bate. În timp ce activitatea simpatică are un efect stimulativ în momentele de stres, activitatea parasimpatică acționează ca o frână vagală, încetinind bătăile inimii”, explică Maria Meier, primul autor al studiului și cercetător postdoctoral în echipa lui Jens Pruessner.
Studiul a implicat 94 de adulți sănătoși. Participanții care au venit la laborator după o perioadă de post au fost alocați aleatoriu să consume fie o băutură cu glucoză, fie apă. O jumătate a primit apoi un masaj relaxant, în timp ce cealaltă jumătate s-a odihnit fără o intervenție directă. Activitatea cardiac a fost măsurată continuu. Ulterior, autorii au calculat variabilitatea ritmului cardiac, un indicator al activității sistemului nervos parasimpatic. De asemenea, au evaluat perioada de preejacție, care este un indicator al activității sistemului nervos simpatic.
Ce efect a avut zahărul în acest experiment? Toți participanții au declarat că au considerat masajul sau faza de odihnă ca fiind relaxante din punct de vedere mental. Acest lucru s-a reflectat și în activitatea cardiac măsurată: tehnicile de relaxare au activat sistemul nervos parasimpatic, indiferent de consumul de zahăr anterior. S-a dovedit, de asemenea, că masajele oferă o relaxare mai profundă în comparație cu simpla odihnă, conform unor studii anterioare. Totuși, sistemul nervos simpatic a fost activat după consumul de zahăr. „Acest lucru înseamnă: Deși participanții s-au simțit subiectiv relaxați, sistemul nervos simpatic nu s-a încetinit, ci a menținut corpul într-o stare mai înaltă de excitare. Ca rezultat al testelor noastre, putem afirma că zahărul afectează capacitatea organismului de a se relaxa”, spune neuropsihologul Meier.
Așadar, nu mai multe băuturi răcoritoare sau înghețată înainte de masaj? „Savurarea unei gustări dulci este adesea asociată cu situații de relaxare – o ciocolată sau o înghețată în fața unui film, o felie de tort în weekend cu familia. De fapt, activarea constantă a sistemului simpatic după consumul de zahăr pare să limiteze capacitatea de a se relaxa. Așadar, dacă doriți să vă relaxați în mod explicit, de exemplu, prin meditație sau relaxare musculară progresivă, nu ar trebui să consumați nimic bogat în zahăr înainte”, explică Jens Pruessner. Studiul conduce, de asemenea, la o altă concluzie pentru cercetători: „Pentru a face afirmații valide, nu putem analiza un singur sistem în izolare – adică fie sistemul simpatic, fie sistemul parasimpatic – deoarece altfel am omite unele efecte”, spune Maria Meier. „Dacă am fi investigat doar sistemul nervos parasimpatic, nu am fi observat efectul important asupra sistemului simpatic.”
