Cori Grămescu: Masa de Paște poate atinge ușor 6000 de kcal
Sărbătorile pascale sunt, pentru mulți români, sinonime cu mese îmbelșugate, preparate tradiționale și deserturi bogate. Însă, dincolo de bucuria momentului, există un risc real: aportul caloric dintr-o singură zi de Paște poate depăși cu ușurință 5000–6000 kcal, adică de două sau chiar trei ori necesarul zilnic al unui adult.
Cori Grămescu, tehnician nutriționist și Nutrition Coach acreditat NASM (National Academy of Sports Medicine, SUA) atrage atenția asupra combinațiilor alimentare și a cantităților consumate în această perioadă, explicând că nu un singur preparat este problematic, ci acumularea lor pe parcursul întregii zile.
În perioada de Paște, mesele nu mai sunt structurate clar în mic dejun, prânz și cină, ci se transformă într-un „maraton” culinar care începe dimineața și continuă până seara târziu. Meniul de Paște este mult mai problematic decât meniul de Crăciun. Gustările repetate precum, o felie de cozonac, câteva linguri de salată boeuf, o prăjitură, o bucată de pască sau un pahar de vin – adaugă calorii „invizibile”, care nu sunt percepute ca mese propriu-zise, contribuie semnificativ la numărul final de calorii.
Astfel, fără să realizăm, putem dubla aportul caloric doar din aceste mici „excepții” consumate pe parcursul zilei. Dacă analizăm obiceiurile alimentare de Paște și estimările calorice, lucrurile devin clare:
Mic dejun sau gustare de început: Drob de miel + ouă + pâine cu unt + cozonac → ~960 kcal; Salată de icre cu pâine + brânzeturi → ~620 kcal.
Prânz tradițional: Ciorbă de miel cu pâine → ~430 kcal; Friptură de miel cu salată → ~530 kcal; Sarmale cu smântână → ~830 kcal.
Gustări între mese: Salată boeuf cu maioneză + pâine → ~410 kcal; Mezeluri, brânzeturi, ouă → 300–600 kcal suplimentar.
Deserturi (unde apare „explozia calorică”): 2–4 felii de cozonac → până la ~1400 kcal; Pască (2 felii) → ~750 kcal; Prăjituri diverse → 800–1000 kcal.
Băuturi alcoolice: 2 pahare de vin → ~250 kcal; Cocktailuri sau digestiv → încă 200–400 kcal.
Iată cum totalul poate depăși lejer 6000 kcal, mai ales când mesele se întind pe toată ziua. Astfel că după 4 zile de mâncat românește, putem acumula lejer 3 – 4 kilograme.
Un alt factor important este modul de gătire, în care se folosesc frecvent cantități mari de ulei, unt și smântână, maioneză, zahăr în deserturi. Preparatele precum drobul, salata boeuf, sarmalele sau prăjiturile sunt dense caloric, iar combinațiile dintre ele cresc rapid aportul total.
Cori Grămescu afirmă: „De Paște nu există un singur vinovat pentru creșterea în greutate, ci suma alegerilor pe care le facem pe parcursul zilei. Problema apare când combinăm preparate bogate în grăsimi cu porții mari și deserturi concentrate în zahăr. În plus, multe dintre aceste preparate sunt gătite cu ingrediente care cresc foarte mult densitatea calorică, și vorbim aici de mult ulei, maioneză sau unt, iar acest lucru face ca și porțiile aparent mici să aibă, de fapt, foarte multe calorii. Dacă adăugăm și faptul că mâncăm pe parcursul întregii zile, fără pauze reale între mese, ajungem foarte ușor la un surplus caloric semnificativ.”
Pentru echilibru, este esențial să adăugăm și alimente cu densitate calorică redusă, bogate în fibre și micronutrienți: salată verde cu legume de sezon; salată de sfeclă roșie, murături, ceapă verde; usturoi verde; ridichi; leurdă, rucola, etc. Acestea ajută digestia, oferă sațietate și reduc tendința de a consuma excesiv preparate grele.
Legumele de sezon ar trebui să fie nelipsite de pe masa de Paște, nu doar ca decor, ci ca bază pentru fiecare masă. Ele aduc volum în farfurie, fibre și prospețime, ceea ce ne ajută să ne săturăm mai repede și să reducem automat cantitatea de preparate grele consumate.
Un alt principiu util este regula echilibrului în farfurie: jumătate din farfurie să fie ocupată de legume (salată verde, ridichi, ceapă verde), un sfert de proteine (carne de miel, curcan, pește sau drob) și un sfert de carbohidrați (pâine, mămăligă sau o porție mică de desert). În plus, este recomandat să evităm combinațiile de tip „grăsime + grăsime + zahăr” (de exemplu: sarmale cu smântână urmate de cozonac și alcool) și să le înlocuim cu mese mai simple, în care alegem fie preparatul principal consistent, fie desertul, nu pe ambele în cantități mari. Această structură ajută la menținerea unui aport caloric controlat fără senzația de restricție.
„În locul combinațiilor clasice foarte dense caloric, putem face alegeri mai echilibrate. La prânz putem opta pentru o porție de ciorbă de miel fără pâine (~300 kcal); friptură de miel cu salată verde (~530 kcal) și un desert controlat care poate consta într-o felie de cozonac sau pască (~350–400 kcal). O alternativă mai ușoară ar fi friptură de curcan cu salată cu legume de sezon (~320 kcal) sau pește la grătar (~440 kcal). Desigur, cheia este să nu combinăm toate preparatele într-o singură masă.”
Controlul porțiilor este esențial pentru a evita acumularea kilogramelor. „Nu trebuie să renunțăm la preparatele tradiționale, ci să le consumăm conștient. Porțiile mici și pauzele între mese fac diferența între un Paște echilibrat și unul care se vede rapid pe cântar. Chiar dacă sărbătorile sunt de obicei sinonime cu kilograme în plus, masa de Paște nu trebuie să devină un „maraton caloric”. Tradițiile pot fi păstrate, dar adaptate: mai multe legume, porții mai mici și combinații mai inteligente.”, conchide Cori Grămescu.
În contextul meselor tradiționale bogate și al presiunii sociale specifice sărbătorilor, menținerea echilibrului alimentar devine o provocare reală pentru multe persoane aflate într-un proces de slăbire. Departe de a fi excepții izolate, aceste situații recurente precum mesele de Paște sau minivacanțele prelungite, pot influența semnificativ relația cu mâncarea și rezultatele pe termen lung, mai ales atunci când nu există o strategie clară de gestionare a lor.
„În programele de slăbire personalizate, genul acestor contexte cum sunt mesele de sărbătoare, de tipul celor de Paște sunt abordate individual, pentru că fiecare persoană are nevoi, obiective și relații diferite cu mâncarea. Clienții au ocazia să învețe concret cum arată echilibrul alimentar în contexte sociale reale, nu doar în teorie.”
Paștele poate fi o sărbătoare plină de bucurie și gust fără a deveni o capcană calorică. Cheia este conștientizarea alegerilor, controlul porți
