Creșterea nivelului de dopamină retinală în degenerescența retiniană moștenită
Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din Finlanda de Est (UEF) evidențiază modificările sistemului dopaminergic în retina afectată de degenerescența retiniană moștenită.
Degenerările retiniene moștenite reprezintă o grupare diversă de boli genetice oculare care duc la deteriorarea vederii și, în cele din urmă, la orbire, pe măsură ce funcția retiniană se degradează progresiv. Studiul, publicat în Journal of Neurochemistry, a investigat modificările din sistemul dopaminergic al retinei folosind modele murine pentru două forme ale acestei afecțiuni.
Cercetătorii au descoperit că nivelurile de dopamină din retină cresc în țesut chiar înainte ca degenerarea structurală să înceapă și rămân ridicate pe măsură ce boala progresează. De asemenea, studiul a relevat modificări în metabolismul dopaminic și în exprimarea genelor asociate cu sistemul de catecolamine, în comparație cu retinele sănătoase.
Pentru prima dată, studiul a măsurat și localizat dopamina în retina de șoarece utilizând imaging cu spectrometrie de masă prin desorbție/ionizare asistată de matrice, în colaborare cu cercetători de la Universitatea Uppsala.
Dopamina este un neurotransmițător din clasa catecolaminelor, esențial pentru dezvoltarea și funcția normală a retinei, însă rolul său în degenerarea retiniană rămâne neclar. Ea acționează în întregul țesut, iar efectele sale variază între tipurile de celule retiniene. Deși studiul de față nu stabilește o legătură cauzală între creșterea nivelurilor de dopamină și progresia bolii, rezultatele sugerează o supraactivare a sistemului dopaminergic pe parcursul degenerării retiniene, justificând astfel necesitatea unor cercetări suplimentare.
Înspre o terapie eficientă, indiferent de mutație
Există sute de mutații genetice diferite care pot cauza degenerarea retiniană moștenită, ceea ce face dezvoltarea terapiilor genice o provocare atât din punct de vedere economic, cât și științific. Grupul de cercetare coordonat de Henri Leinonen de la Școala de Farmacie UEF dezvoltă un tratament combinat care vizează dopamina și sistemul de catecolamine, care ar putea fi utilizat în diverse forme de degenerare retiniană, indiferent de mutația de bază. Conceptul se bazează pe studii pe animale în care compuși care acționează asupra sistemului de catecolamine, cum ar fi agonștii adrenergici alfa-2 și agonștii receptorilor dopaminici D2, au încetinit progresia degenerării retiniene.
„Știm că degenerarea retiniană poate fi încetinită în modelele animale prin țintirea sistemului de catecolamine. Totuși, nu știm de ce. Domeniul este foarte fragmentat: diferite laboratoare au descoperit compuși promițători individuali, dar nu există o explicație unificatoare pentru modul în care funcționează. Rezultatele noastre sunt o piesă din acest puzzle. Sunt încrezător că mecanismul va fi descoperit, atâta timp cât cercetarea continuă”, a declarat Henri Leinonen.
Următorul pas al grupului va fi să evalueze ce înseamnă concentrația crescută de dopamină pentru progresia bolii: accelerează degenerarea, protejează împotriva acesteia sau este pur și simplu un produs secundar al altor schimbări din retina degenerantă? Indiferent de răspuns, studiul arată că sistemul de catecolamine este modificat devreme și constant în două modele de boală distincte din punct de vedere genetic, ceea ce întărește raționamentul pentru a-l viza.
