Cum influențează timpul petrecut pe ecran, stresul și nicotina somnul tinerilor adulți
Problemele legate de somn, anxietatea și depresia sunt din ce în ce mai frecvente în rândul tinerilor adulți.
Dar care sunt motivele pentru care somnul și sănătatea mentală sunt într-o stare atât de proastă? De ce este atât de dificil să îmbunătățim această situație?
Noi cercetări realizate de Universitatea din Copenhaga își propun să aducă mai multă lumină asupra acestor întrebări.
Într-un studiu recent, cercetătorii analizează modul în care o serie de factori biologici, psihologici și sociali – precum stresul, obiceiurile legate de ecrane și consumul de tutun – interacționează și cum aceștia pot crea cicluri auto-reîntărite care riscă să mențină tinerii adulți în condiții precare de sănătate mentală.
„Știm că somnul prost și simptomele depresive merg adesea mână în mână, dar prin această analiză înțelegem acum mai bine cum o serie de alte mecanisme pot menține problema în viață. Acest lucru ne oferă o imagine mai nuanțată asupra motivului pentru care poate fi atât de greu pentru tineri să iasă din aceste „cicluri vicioase” auto-reîntărite”, afirmă Jeroen Uleman, profesor asistent la Copenhaga Health Complexity Center.
O criză complexă de sănătate publică
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat 29 de factori care se influențează reciproc la tinerii adulți cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani.
Modelul ilustrează modul în care tulburările de somn pot agrava simptomele depresive, care la rândul lor afectează somnul, și cum factori precum stresul, obiceiurile legate de ecrane, activitatea fizică, relațiile sociale, consumul de nicotină și inflamația corporală pot contribui la o gamă largă de cicluri auto-reîntărite.
„Modelul nostru ilustrează, de exemplu, cum fumatul poate conduce potențial la simptome depresive, iar aceste simptome pot perturba somnul. Apoi, este posibil să fumezi mai mult pentru a contracara oboseala crescândă, în timp ce nicotina afectează calitatea somnului, ceea ce din nou poate agrava simptomele depresive. Alte cicluri sunt chiar mai complexe”, explică Jeroen Uleman.
Complexitatea este tocmai ceea ce trebuie descoperit, subliniază profesorul de epidemiologie și coautor al studiului, Naja Hulvej Rod: „În loc să ne concentrăm doar pe cauze unice care stau la baza crizei crescânde a somnului și sănătății mentale în rândul tinerilor adulți – cum ar fi utilizarea smartphone-urilor sau modul în care ne structurăm sistemul educațional – studiul nostru arată că sunt implicați mulți factori. Și că acești factori sunt strâns interconectați într-o rețea complexă pe care trebuie să o înțelegem pentru a găsi soluții la aceste cicluri auto-reîntărite”.
Conexiuni esențiale identificate de experți
Cercetătorii au construit modelul prin invitarea a 14 experți din domenii precum cercetarea somnului, psihologia, sociologia, epidemiologia și biologia pentru a propune factori importanți, a evalua relațiile cauzale dintre ei și a evidenția literatura științifică care susține aceste conexiuni.
Până în prezent, experții și cercetătorii implicați în studiu au identificat 175 de conexiuni cauzale între factorii individuali și mii de cicluri auto-reîntărite potențiale.
Cercetătorii subliniază, totuși, că nu au efectuat investigații empirice asupra acestor „cicluri vicioase”, iar cercetări suplimentare vor fi necesare pentru a înțelege efectele lor.
Modelul nu trebuie considerat o explicație exhaustivă a somnului și sănătății mentale a tinerilor. În schimb, cercetătorii îl văd ca pe un instrument în continuă evoluție, care poate fi actualizat constant cu mai mulți factori din discipline suplimentare – cum ar fi dimensiuni politice sau de mediu – și susținut și extins prin cercetări ulterioare.
Sprijină intervențiile locale
Modelul poate ajuta la evidențierea posibilelor domenii de intervenție – de exemplu, în municipalități, care, datorită noii legi de sănătate publică, vor fi responsabile pentru întărirea sănătății publice la nivel local, inclusiv a sănătății mentale.
Astăzi, Copenhaga Health Complexity Center de la Universitatea din Copenhaga, condus de Naja Hulvej Rod, colaborează cu municipalitatea Faaborg-Midtfyn pentru a îmbunătăți bunăstarea copiilor și tinerilor, inclusiv în ceea ce privește somnul – și aici, modelul s-a dovedit util.
„Au avut deja loc ateliere cu practicieni din municipalitate, unde am furnizat informații din modelul nostru. În acest mod, pot fi luate decizii bazate atât pe experiența de viață, cât și pe dovezi științifice. Speranța noastră este ca modelul să fie utilizat în procesele decizionale politice din municipalități din întreaga țară, pe măsură ce legea de sănătate publică este implementată”, afirmă Naja Hulvej Rod.
Municipalitatea Faaborg-Midtfyn este de asemenea entuziasmată de colaborare.
„Colaborarea noastră cu Copenhaga Health Complexity Center de la Universitatea din Copenhaga ne oferă dovezi profesionale pe care le putem compara cu experiențele noastre din municipalitate. În acest fel, parteneriatul nostru cu cercetătorii ne inspiră să identificăm unde are sens să intervenim în ceea ce privește bunăstarea copiilor și tinerilor noștri – atât acum, cât și pe termen lung. În plus, este extrem de semnificativ că informațiile generale generate prin această colaborare pot beneficia pe toată lumea”, afirmă Anstina Krogh.
Despre studiu
Studiul identifică numeroase cicluri auto-reîntărite care pot menține tinerii prinși în suferință mentală și tipare de somn precare.
Ciclurile sunt compuse din 29 de factori și 175 de conexiuni cauzale din dimensiuni biologice, psihologice, comportamentale și sociale – cum ar fi legăturile dintre fumat, tulburările de somn, sănătatea fizică, singurătate și statutul socioeconomic.
Modelul se bazează pe cunoștințe de expertiză și literatură existentă, dar revizuirile sistematice ale tuturor celor 175 de conexiuni cauzale sau studii empirice asupra fiecărui ciclu nu au fost efectuate. Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a înțelege efectele asupra sănătății publice ale acestor cicluri.
Metodele bazate pe expertiză poartă, de asemenea, riscul subiectivității și al suprarrepresentării anumitor domenii. În cele din urmă, modelul nu acoperă toate influențele posibile asupra somnului și simptomelor depresive – cum ar fi factorii de mediu sau politici.
Prin urmare, modelul nu trebuie considerat o explicație exhaustivă a problemelor tinerilor cu somnul și sănătatea mentală, ci ar trebui văzut ca un „instrument viu” care ar trebui actualizat continuu și folosit pentru a informa procesele politice.
