Dieta keto reduce grăsimea din ficat cu 67% în doar 4 luni

eWell
eWell

Dieta keto reduce grăsimea din ficat cu 67%

Rezultatele au fost deosebit de notabile pentru persoanele cu prediabet. După doar patru până la cinci luni de dietă ketogenică (sau „Keto”), aproximativ jumătate dintre participanți nu mai îndeplineau criteriile de diagnostic ale acestei afecțiuni. Constatările, publicate în revista Cell Metabolism, sugerează că tipurile de alimente consumate pot influența sănătatea metabolică dincolo de numărul de kilograme pierdute.

„Știm că pierderea în greutate poate îmbunătăți sănătatea metabolică a persoanelor obeze”, afirmă Samuel Klein, autorul corespondent al studiului, de la Washington University School of Medicine din St. Louis, Missouri. „Datele noastre sugerează că, dacă aveți un conținut ridicat de grăsime în ficat și prediabet, reducerea aportului de carbohidrați poate avea efecte terapeutice importante asupra metabolismului, dincolo de simpla pierdere în greutate.”

Compararea dietelor keto, mediteraneene și cu conținut scăzut de grăsimi

Se estimează că 40% dintre adulții americani sunt obezi, o afecțiune asociată cu riscuri crescute de diabet de tip 2, boală hepatică grasă și alte probleme de sănătate. Medicii recomandă frecvent schimbări alimentare pentru a ajuta pacienții să slăbească și să-și îmbunătățească sănătatea metabolică, termen care se referă la modul în care organismul gestionează eficient energia, glicemia și grăsimile.

Trei abordări recomandate în mod frecvent sunt dietele cu conținut scăzut de carbohidrați, dietele cu conținut scăzut de grăsimi și dietele mediteraneene. Deși fiecare poate sprijini pierderea în greutate, cercetătorii nu au stabilit cu certitudine dacă una dintre ele oferă avantaje metabolice suplimentare atunci când cantitatea de greutate pierdută este aproximativ aceeași.

Aceste modele alimentare diferă considerabil din punct de vedere nutrițional. Abordările cu conținut scăzut de carbohidrați, inclusiv dietele Atkins și ketogenice, limitează consumul de carbohidrați, în timp ce dietele cu conținut scăzut de grăsimi pot obține până la 70% din calorii din carbohidrați. Dieta mediteraneeană pune accent pe alimente vegetale, precum legumele, nucile și uleiul de măsline, alături de cantități moderate de pește și produse lactate. Dietele ketogenice pot include, în schimb, cantități considerabile de grăsimi din produse de origine animală, inclusiv grăsimi saturate.

Pentru a compara efectele acestora, Klein și colegii săi au recrutat 42 de adulți cu obezitate, prediabet și boală hepatică grasă. Prediabetul apare atunci când nivelul glicemiei crește peste intervalul normal, dar nu a atins încă pragul diabetului de tip 2. Boala hepatică grasă presupune acumularea excesivă de grăsime în interiorul celulelor hepatice, ceea ce poate afecta capacitatea organismului de a regla metabolismul.

Un studiu clinic controlat cu pierdere în greutate similară

Participanții au fost repartizați aleatoriu să urmeze una dintre cele trei diete: ketogenică, mediteraneeană sau cu conținut scăzut de grăsimi, cu accent pe alimente vegetale. Pentru a se asigura că participanții respectau planurile alimentare stabilite, echipa de cercetare le-a furnizat toate mesele și a organizat consultații săptămânale cu un dietetician.

Dietele aveau proporții de carbohidrați și grăsimi foarte diferite. În grupul ketogenic, carbohidrații reprezentau doar 4% din caloriile zilnice, iar grăsimile 73%. Grupul mediteranean a primit 50% din calorii din carbohidrați și 35% din grăsimi. Grupul cu alimentație predominant vegetală a consumat 70% din calorii din carbohidrați și 15% din grăsimi.

Cercetătorii au ajustat individual aportul caloric, astfel încât participanții din toate cele trei grupuri să piardă aproximativ 10% din greutatea corporală inițială. Atingerea acestui obiectiv a durat între patru și cinci luni.

Până la finalul intervenției, fiecare grup înregistrase reduceri semnificative ale grăsimii corporale și îmbunătățiri ale sensibilității la insulină. Insulina este hormonul care ajută la transportul zahărului din sânge în celule, unde poate fi folosit ca energie. O sensibilitate mai mare la insulină facilitează menținerea unui nivel sănătos al glicemiei.

Totuși, asemănările dintre grupuri s-au limitat în mare măsură la atât.

Dieta keto reduce grăsimea din ficat cu 67%

Dieta ketogenică a produs cele mai mari îmbunătățiri ale mai multor indicatori importanți ai funcției hepatice și ai sănătății metabolice.

Participanții care au urmat dieta keto au înregistrat o reducere medie a grăsimii din ficat de 67%, comparativ cu 45% în grupul mediteranean și în cel cu conținut scăzut de grăsimi. Deoarece grupurile au slăbit cantități comparabile, diferența sugerează că restricționarea carbohidraților poate influența grăsimea din ficat prin mecanisme care depășesc simpla pierdere în greutate.

Pentru a investiga aceste efecte, cercetătorii au prelevat probe de sânge în mod repetat, pe parcursul a 24 de ore, ceea ce le-a permis să observe modificările hormonilor implicați în metabolismul energetic.

Grupul ketogenic a prezentat cea mai mare creștere a glucagonului, un hormon care ajută la reglarea rezervei de energie a organismului și favorizează reducerea grăsimii stocate în ficat. Participanții la dieta keto au înregistrat și cea mai mare scădere a nivelului de insulină, o altă modificare care poate contribui la reducerea acumulării de grăsime în ficat.

Un rezultat a fost deosebit de neașteptat. Deși obțineau aproape trei sferturi din calorii din grăsimi, participanții la dieta keto nu au prezentat o creștere a nivelului de grăsimi sau colesterol din sânge pe durata studiului.

„Cel mai surprinzător rezultat a fost faptul că participanții din grupul cu dietă ketogenică nu au înregistrat o creștere a nivelului de grăsimi sau colesterol din sânge, deși au consumat cea mai multă grăsime”, afirmă Max Petersen, primul autor al studiului, de la Washington University School of Medicine.

Jumătate dintre participanții la keto nu mai aveau prediabet

Beneficiile au depășit nivelul grăsimii din ficat. După intervenția de pierdere în greutate, aproximativ 50% dintre participanții din grupul ketogenic nu mai îndeplineau criteriile pentru prediabet. În comparație, acest rezultat a fost atins de 29% dintre cei din grupul mediteranean și de doar 7% dintre cei care au urmat dieta cu conținut scăzut de grăsimi și predominant vegetală.

Aceste diferențe sunt importante, deoarece prediabetul semnalează un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2. Aducerea nivelului glicemiei sub pragul prediabetului reprezintă o îmbunătățire importantă, deși nu înseamnă neapărat că afecțiunea a fost vindecată permanent.

Rezultatele evidențiază și o distincție potențial importantă în gestionarea greutății: pierderea în greutate și îmbunătățirea sănătății metabolice sunt strâns legate, dar nu sunt neapărat același lucru. Compoziția dietei poate influența modul în care organismul gestionează glicemia, depozitează grăsimea și răspunde la hormoni, chiar și atunci când pierderea în greutate este similară.

Cercetătorii subliniază importanța tot mai mare a înțelegerii acestor efecte, pe măsură ce tratamente puternice pentru obezitate devin tot mai accesibile. Medicamentele pe bază de GLP-1, care acționează asupra căilor hormonale implicate în reglarea apetitului și a glicemiei, au transformat tratamentul obezității, ajutând mulți pacienți să obțină o pierdere semnificativă în greutate.

„Medicamentele pe bază de GLP-1 au revoluționat terapia obezității. Avem acum o farmacoterapie foarte eficientă pentru a obține o pierdere semnificativă în greutate”, afirmă Petersen. „Dar, în plus, studiul nostru arată căompoziția specifică a dietei poate oferi beneficii suplimentare.”

Deși studiul a fost relativ mic și a durat doar patru până la cinci luni, designul său atent controlat oferă dovezi că compoziția dietei poate avea un rol important în sănătatea metabolică. Sunt necesare studii mai lungi, cu mai mulți participanți, pentru a stabili dacă beneficiile se mențin în timp și cum se compară diferitele diete pe termen lung.

Cercetarea a fost susținută de Institutele Naționale de Sănătate din Statele Unite și de Fundația Spitalului Barnes-Jewish.

Distribuie acest articol