Eozinofilele ar putea explica diferențele dintre sexe în obezitate
Descoperirea se concentrează asupra eozinofilelor, celule imunitare cunoscute în special pentru implicarea lor în alergii și astm. În experimentele efectuate pe șoareci, cercetătorii au constatat că aceste celule se comportă diferit în funcție de sexul biologic, ceea ce ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care obezitatea nu afectează bărbații și femeile în același mod.
Studiul, publicat în PNAS Nexus, a fost condus de specialiștii în științe biomedicale de la Universitatea California, Riverside, Meera Nair și Adam Godzik. Rezultatele contestă presupunerea de lungă durată potrivit căreia eozinofilele sunt, în mare parte, celule asemănătoare, cu relativ puține funcții specializate. Descoperirile indică, de asemenea, posibile abordări noi pentru tratarea obezității și a complicațiilor sale.
Șase tipuri de celule imunitare găsite în grăsimea corporală
Pentru a investiga rolul eozinofilelor în obezitate, cercetătorii au folosit secvențierea unicelulară de înaltă rezoluție, o tehnică ce permite examinarea activității genelor în celule individuale. Ei au identificat șase populații distincte de eozinofile în țesutul adipos (gras), fiecare cu propriul model de expresie genică și cu funcții biologice potențial diferite.
Această diversitate neașteptată sugerează că eozinofilele joacă un rol mult mai complex în sănătatea metabolică decât se credea anterior.
„Eozinofilele sunt mai complexe decât credeam cândva”, a declarat Nair, profesoară de științe biomedicale în cadrul Școlii de Medicină UCR. „Unele populații pot proteja împotriva obezității, iar dacă putem identifica și activa căile care produc aceste celule protectoare, am putea găsi noi modalități de a îmbunătăți sănătatea metabolică.”
De ce țesutul adipos al bărbaților și femeilor reacționează diferit
Una dintre cele mai remarcabile descoperiri a fost o diferență în celulele imunitare găsite la șoarecii masculi și femele.
Șoarecii femele aveau o populație protectoare de eozinofile, care părea să comunice mai eficient cu macrofagele, un alt grup de celule imunitare prezente în țesutul adipos. Potrivit lui Nair, această colaborare ar putea contribui la crearea unui mediu mai sănătos în țesutul adipos și la susținerea unei funcții metabolice mai bune.
Șoarecii masculi au prezentat un tipar diferit. Atunci când au primit o dietă bogată în grăsimi, aceștia au fost mai predispuși să dezvolte populații de eozinofile asociate cu inflamația. Țesutul lor adipos conținea, de asemenea, eozinofile cu modele de activitate genică care sugerau funcții protectoare mai slabe.
Aceste descoperiri arată că efectele eozinofilelor asupra obezității depind de mai mult decât de simplul număr al acestor celule. Tipul specific de eozinofil și interacțiunile sale cu celulele imunitare vecine ar putea fi la fel de importante.
„Aceasta înseamnă că relația dintre eozinofile și obezitate nu este pur și simplu o chestiune a numărului de eozinofile prezente”, a declarat Rebecca E. Ruggiero-Ruff, cercetătoare postdoctorală în laboratorul lui Nair și co-prim-autoare a lucrării. „Caracteristicile lor funcționale și modul în care comunică cu alte celule imunitare sunt, de asemenea, esențiale.”
O proteină care ar putea ajuta la protejarea împotriva inflamației
Cercetătorii au identificat, de asemenea, o proteină numită RELM alfa, care pare să joace un rol important în menținerea relației benefice dintre eozinofile și macrofage.
Produsă de macrofage, RELM alfa părea să contribuie la stabilizarea comunicării dintre cele două tipuri de celule imunitare la șoarecii femele. Această interacțiune ar putea fi unul dintre motivele pentru care anumite populații de eozinofile sunt mai capabile să susțină un țesut adipos sănătos.
Descoperirea se bazează pe experimentele anterioare ale aceluiași grup de cercetare, care arătaseră că administrarea de RELM alfa șoarecilor a produs efecte protectoare. Împreună, rezultatele sugerează că proteina ar putea ajuta la reglarea activității imunitare din țesutul adipos și ar putea influența modul în care organismul răspunde la obezitate.
Ar putea descoperirea să ducă la tratamente mai bune pentru obezitate?
Deși rezultatele oferă o perspectivă nouă asupra biologiei obezității, experimentele au fost realizate pe șoareci. Cercetătorii au detectat, de asemenea, eozinofile în țesutul adipos al unor persoane cu obezitate, însă oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin ce fac aceste celule în organismul uman.
Nair a avertizat că vor fi necesare cercetări suplimentare înainte ca descoperirea să poată fi utilizată pentru dezvoltarea unor tratamente. O întrebare deosebit de importantă este dacă terapiile care vizează sistemul imunitar ar funcționa diferit la bărbați și la femei.
„Un medicament s-ar putea să nu activeze aceleași căi sau să nu producă aceleași efecte la bărbați și la femei, mai ales atunci când vizează sistemul imunitar”, a declarat co-prim-autoarea Xinru Qiu, cercetătoare postdoctorală în laboratorul lui Godzik. „Trebuie să investigăm mai atent biologia specifică fiecărui sex, astfel încât tratamentele să poată fi optimizate pentru pacienți diferiți.”
Înțelegerea acestor diferențe ar putea ajuta, în cele din urmă, cercetătorii să conceapă tratamente mai personalizate pentru obezitate și pentru complicațiile metabolice asociate acesteia.
Oamenii de știință plănuiesc să recreeze țesutul adipos uman în laborator
Echipa de cercetare investighează acum dacă comportamentul protector observat la eozinofilele de șoarece poate fi studiat și în modele de laborator umane.
Pentru aceasta, oamenii de știință dezvoltă organoide adipoase tridimensionale. Aceste modele de laborator miniaturale reproduc anumite caracteristici ale țesutului adipos real, permițând cercetătorilor să examineze modul în care eozinofilele interacționează cu celulele grase și cu alte componente ale mediului lor.
Scopul este de a determina dacă modificarea comunicării dintre celulele imunitare ar putea încuraja răspunsuri mai sănătoase în țesutul adipos uman.
„Sperăm, în cele din urmă, să dezvoltăm organoide adipoase umane care ne vor permite să investigăm dacă manipularea comunicării celulelor imunitare poate promova răspunsuri mai sănătoase ale țesutului”, a declarat Godzik, profesor de științe biomedicale și titular al catedrei prezidențiale Bruce D. și Nancy B. Varner pentru cercetare în domeniul cancerului.
Descoperirile ridică posibilitatea ca vizarea unor populații specifice de celule imunitare, în loc de tratarea tuturor eozinofilelor ca fiind identice din punct de vedere funcțional, să poată oferi, în cele din urmă, noi modalități de abordare a obezității și a complicațiilor sale. Dacă aceleași mecanisme protectoare funcționează și la oameni rămâne o întrebare importantă pentru cercetările viitoare.
Echipa de cercetare a inclus, de asemenea, pe Lauren Vance, Yuxin He și Djurdjica Coss, care au lucrat alături de Nair, Godzik, Ruggiero-Ruff și Qiu.
Finanțarea studiului a provenit de la Institutele Naționale de Sănătate din SUA, Școala de Medicină UCR și Institutul California pentru Medicină Regenerativă.
Lucrarea de cercetare are titlul „Single-cell heterogeneity of adipose eosinophils is shaped by sex and RELMα and linked to macrophage communication networks in obesity”.