Studiu susține repararea laparoscopică TAPP pentru herniile inghinale și femurale de urgență
Deși repararea laparoscopică transabdominală preperitoneală (TAPP) a devenit o opțiune obișnuită pentru herniile inghinale și femurale programate, dovezile privind utilizarea ei în situații de urgență, mai ales în cazul herniilor încarcerate sau strangulate, au rămas limitate. Repararea herniilor de urgență reprezintă doar 2,5%-7,7% din totalul intervențiilor pentru herniile inghinale și femurale în sistemele cu resurse ridicate, însă mortalitatea poate ajunge la 1,7%-7,0% și crește la 6%-25% atunci când este necesară rezecția intestinală.
Îngrijorările legate de plasarea plasei în câmpuri potențial contaminate, dificultatea evaluării laparoscopice a viabilității intestinului și cerințele tehnice ale reparării minim invazive în țesuturi inflamate au contribuit la adoptarea prudentă a laparoscopiei în această categorie de pacienți.
Cercetătorii au analizat retrospectiv 35 de adulți consecutivi cu hernii inghinale sau femurale încarcerate ori strangulate (30 inghinale, 5 femurale), tratați prin TAPP de urgență pe parcursul a trei ani. Toate intervențiile au fost efectuate de un singur chirurg cu experiență, folosind o tehnică standardizată cu trei trocare.
După reducerea blândă a conținutului herniar și inspecția directă a viabilității intestinului, a fost plasată o plasă de polipropilenă de 15 × 10 cm, care acoperă întregul orificiu miopectineal, fixată cu agrafe spiralate în zona sigură, iar peritoneul a fost închis cu sutură absorbabilă continuă. Durata medie a intervenției a fost de 96,9 ± 21,7 minute, iar numărul median de agrafe a fost 6. Conținutul cel mai frecvent a fost intestinul subțire (62,8%), urmat de omentum (31,4%); un caz a implicat intestinul subțire și omentul în combinație, iar un caz a implicat colonul.
Toate viscerele încarcerate au fost reduse cu succes și păstrate, fără rezecție intestinală și fără conversie la chirurgia deschisă. Durata medie a spitalizării postoperatorii a fost de 3,8 ± 1,3 zile. Complicațiile precoce s-au limitat la un singur caz de retenție urinară (2,86%); nu au fost înregistrate leziuni vasculare, hematoame sau infecții ale plăgii operatorii.
La o lună de la intervenție, seromul a fost observat la 3 pacienți (8,6%), iar durerea inghinală la 2 (5,7%); nu s-au înregistrat infecția plasei, orhita ischemică sau recidive. Vizualizarea panoramică a orificiului miopectineal oferită de TAPP a permis și identificarea precisă a herniilor femurale care ar putea fi omise în reparația deschisă.
Măsurile perioperatorii constante, inclusiv bandajarea compresivă timp de 24 de ore, utilizarea unei plase macroporoase din polipropilenă monofilament ușoară și fixarea cu un număr limitat de agrafe pentru a evita așa-numitele triunghiuri ale durerii și ale morții, au contribuit la rezultatele favorabile.
Demonstrând că TAPP de urgență poate fi efectuată fără nicio rezecție intestinală, fără conversie și fără nicio infecție a plasei la o cohortă consecutivă de 35 de pacienți, studiul oferă dovezi importante că abordarea minim invazivă este fezabilă în cazurile de hernii inghinale de urgență, selectate atent. Descrierea tehnică detaliată și reproductibilă, inclusiv plasarea trocarelor, alegerea plasei, strategia de fixare și bandajarea postoperatorie, oferă un reper practic pentru chirurgii care iau în considerare adoptarea metodei. Rezultatele susțin utilizarea reparării laparoscopice TAPP de urgență ca opțiune sigură și eficientă în mâinile chirurgilor cu experiență, extinzând beneficiile chirurgiei minim invazive la un grup de pacienți vulnerabil, tratat tradițional prin chirurgie deschisă.