Electroacupunctura susține pierderea în greutate prin transformarea grăsimii albe în grăsime brună
Creșterea globală a obezității reprezintă un risc major pentru sănătate, incluzând diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.
Obezitatea este determinată în mare parte de expansiunea și hipertrofia țesutului adipos alb, care stochează energia excesivă sub formă de trigliceride. Spre deosebire de acesta, țesuturile adipoase brune și bej disipează energia prin termogeneza non-șoc, oferind un contrabalans metabolic. Transformarea grăsimii albe într-o stare asemănătoare cu grăsimea brună, proces cunoscut sub numele de „browning”, a devenit o abordare promițătoare în combaterea obezității. Această procedură se bazează pe activarea coordonată a genelor termogenice precum UCP1, PGC-1α și PRDM16.
Având în vedere potențialul terapeutic al brunificării țesutului adipos, este necesar să se exploreze metode alternative, cu fundament mecanic, pentru a activa acest proces și a îmbunătăți sănătatea metabolică. O echipă de cercetare de la Universitatea Medicală Chongqing a publicat în mai 2025 în revista Acupuncture Research un studiu care arată că electroacupunctura îmbunătățește semnificativ metabolismul lipidic și induce brunificarea țesutului adipos alb la șobolani obezi.
Folosind un model de obezitate indus prin dietă bogată în grăsimi, cercetătorii au demonstrat că electroacupunctura reduce greutatea corporală, îmbunătățește profilul lipidic seric și inversează morfologia patologică a grăsimii. Studiul identifică activarea căii de semnalizare PKA/CREB ca un mecanism central care leagă electroacupunctura de creșterea expresiei genelor termogenice și de remodelarea metabolică a țesutului adipos.
Cercetătorii au administrat electroacupunctură la șobolani masculini cu obezitate indusă prin dietă, la punctele „Zhongwan” (CV12), „Guanyuan” (CV4) și bilateral la „Tianshu” (ST25) și „Fenglong” (ST40) timp de șase săptămâni. Au fost evaluate compoziția corporală, parametrii lipidici serici, histologia țesutului adipos și răspunsurile de semnalizare moleculară. Comparativ cu animalele obeze netratate, electroacupunctura a redus semnificativ greutatea corporală, circumferința abdominală și indicele Lee, în timp ce a diminuat trigliceridele, colesterolul total și colesterolul LDL și a crescut colesterolul HDL.
Analizele histologice au arătat că electroacupunctura a inversat hipertrofia adipocitelor asociată obezității și a restabilit morfologia normală în țesutul adipos alb și brun. La nivel molecular, electroacupunctura a crescut semnificativ expresia genelor termogenice, inclusiv UCP1, PGC-1α, PRDM16, PPARγ, Cox7a1, Cox8b, DIO2, Cidea, ELOVL3, Tbx1, Tmem26 și CD137. În plus, nivelurile proteinelor UCP1 și PGC-1α au fost elevate în țesutul adipos.
Analizele mecanistice au relevat că obezitatea a suprimat activitatea PKA și fosforilarea CREB, în timp ce electroacupunctura a restabilit semnalizarea PKA/CREB. Această activare a fost însoțită de suprimarea regulatorului sintezei lipidice SREBP-1, corelând neuromodularea cu schimbările coordonate în stocarea și cheltuiala de energie.
Autorii subliniază că activarea căilor termogenice endogene reprezintă o strategie biologic eficientă pentru gestionarea obezității. Studiul oferă claritate mecanistică dincolo de rezultatele metabolice descriptive, demonstrând că electroacupunctura reprogramază țesutul adipos către un fenotip care consumă energie prin reglementarea coordonată a rețelelor genelor termogenice. Aceste descoperiri întăresc baza științifică pentru intervențiile non-farmacologice în cercetarea bolilor metabolice.
Rezultatele sugerează că electroacupunctura poate reprezenta o strategie complementară pentru intervenția în obezitate, vizând plasticitatea țesutului adipos mai degrabă decât doar aportul caloric. Identificarea căii PKA/CREB ca un ax de reglementare cheie oferă un cadru molecular pentru optimizarea protocoalelor de tratament și explorarea strategiilor combinate cu intervenții legate de stilul de viață sau farmacologice. Deși validarea clinică este încă necesară, acest studiu susține conceptul că terapiile neuromodulatoare pot activa programele termogenice intrinseci codificate de gene precum UCP1 și PGC-1α. Abordările de acest tip ar putea extinde opțiunile viitoare pentru gestionarea sănătății metabolice de precizie.
