Estimările actualizate ale OMS privind bolile transmise prin alimente sprijină prevenția globală
Cercetătorii de la DTU au contribuit la lucrările științifice internaționale care stau la baza noilor estimări ale OMS privind povara globală a bolilor transmise prin alimente, oferind țărilor o bază de dovezi mai solidă pentru prevenirea bolilor și prioritizarea acțiunilor.
„De la povară la soluții – alimente sigure pentru toți” este mesajul Zilei Mondiale a Siguranței Alimentare din 2026, în care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) se concentrează pe modul în care cunoștințele noi despre boli, vieți pierdute și consecințe sociale pot fi transformate în soluții practice.
Azi, OMS a publicat cele mai recente estimări ale poverii globale a bolilor transmise prin alimente și ale pierderilor de productivitate asociate. Estimările se bazează pe lucrări științifice internaționale din cadrul Grupului de Referință pentru Epidemiologia Bolilor Transmise prin Alimente, FERG. Cercetătorii de la Institutul Național de Alimentație DTU au oferit sfaturi științifice, dezvoltare metodologică și analize tehnice.
Bolile transmise prin alimente rămân o povară globală pentru sănătate. OMS estimează că aceste boli cauzate de 42 de pericole au generat 57,1 milioane de DALY la nivel global în 2021.
Bolile transmise prin alimente afectează populații din întreaga lume, dar povara nu este distribuită uniform. Noile estimări permit identificarea bolilor și riscurilor care contribuie cel mai mult în diferite regiuni ale lumii și unde prevenția poate avea cel mai mare impact.
Sara Monteiro Pires, cercetător senior la Institutul Național de Alimentație DTU, subliniază: „Riscurile variază între regiuni și țări. Este, prin urmare, esențial ca țările să aibă acces la date care să sprijine luarea deciziilor în propriul context. Când știm care pericole contribuie cel mai mult la povara bolii, putem direcționa intervențiile de siguranță alimentară mai eficient.”
Noile estimări ale OMS acoperă povara bolilor transmise prin alimente la nivel global, regional și național, arătând cum povara bolii este distribuită pe diferite pericole transmise prin alimente, grupuri de vârstă și regiuni geografice. Acestea sunt destinate să ajute autoritățile să identifice cele mai importante probleme de siguranță alimentară, să prioritizeze acțiunile și să direcționeze prevenția către riscurile care contează cel mai mult în fiecare țară.
Tema Zilei Mondiale a Siguranței Alimentare din 2026 este „De la povară la soluții – alimente sigure pentru toți”. Aceasta subliniază că datele privind povara bolilor creează valoare doar atunci când sunt traduse în acțiuni. Potrivit cercetătorilor, noile estimări pot ajuta țările să dezvolte strategii mai eficiente de siguranță alimentară, să consolideze supravegherea și să identifice lacunele în date și cercetare.
Sara Monteiro Pires afirmă: „Această lucrare arată de ce este important să măsurăm sistematic povara bolii și pierderile de productivitate asociate. Când țările folosesc activ estimările, pot lua decizii mai bine informate, aloca resurse mai eficient și, în cele din urmă, preveni mai multe cazuri de boală.”
De asemenea, ea subliniază că această activitate poate avea implicații pentru viitorul sistemelor alimentare. „Există o atenție globală puternică asupra tranziției către diete mai durabile și bogate în plante. În acest context, este important să înțelegem și impactul asupra sănătății publice al siguranței alimentare pe întregul lanț alimentar — atât pentru alimentele de origine animală, cât și pentru cele de origine vegetală. Noile estimări oferă o bază mai solidă pentru a ne asigura că alimentele viitorului sunt sănătoase, durabile și sigure”, spune ea.
FERG a fost înființat de OMS pentru a oferi sfaturi privind metodologiile pentru estimarea poverii bolilor transmise prin alimente și a publicat primele estimări globale în 2015. Împreună cu alți experți internaționali, Sara Monteiro Pires și Lea Sletting Jakobsen de la Institutul Național de Alimentație DTU au consiliat OMS în ceea ce privește metodele de estimare a poverii bolii, generând estimări la nivel național și urmărind progresul în siguranța alimentară de-a lungul timpului. Sara Monteiro Pires a condus activitatea de estimare a modului în care alimentele, diferitele grupuri de alimente și alte surse de infecție contribuie la povara bolilor transmise prin alimente. Această activitate se bazează pe expertiza de lungă durată a Institutului Național de Alimentație DTU în identificarea și cuantificarea surselor de boli transmise prin alimente. „Dacă vrem să prevenim boala eficient, nu este suficient să știm care microorganisme sau substanțe chimice îmbolnăvesc oamenii. Trebuie să știm și de unde provine expunerea. Această cunoaștere ne permite să trecem de la estimările poverii către acțiuni practice în domeniul siguranței alimentare”, spune Sara Monteiro Pires.
Pericolele chimice sunt contribuabili majori la povară. Lea Sletting Jakobsen a condus activitatea de estimare a poverii bolii cauzate de substanțe chimice și toxine din alimente. „Povara generată de pericolele chimice din alimente poate fi mai dificil de comunicat decât infecțiile acute, deoarece efectele asupra sănătății apar adesea pe o perioadă lungă de timp. Dar, deoarece acestea sunt asociate cu boli importante non-comunicabile, inclusiv boli cardiovasculare, cancere și efecte asupra neurodezvoltării la copii, ele pot contribui substanțial”, afirmă Lea Sletting Jakobsen și continuă: „Este, prin urmare, relevant ca pericolele chimice să fie incluse în același cadru de stabilire a priorităților pentru a captura întreaga magnitudine a poverii cauzate de alimentele nesigure. Totuși, mijloacele de atenuare a riscurilor diferă foarte mult între pericolele microbiologice și cele chimice.”
Danemarca are deja un model național pentru estimarea poverii bolilor transmise prin alimente. Acesta permite autorităților să compare diferite riscuri de siguranță alimentară și să prioritizeze intervențiile pe baza datelor daneze. Acest lucru arată cum studiile privind povara bolii pot fi utilizate pentru a compara tipuri foarte diferite de riscuri — de la infecții cauzate de bacterii și viruși până la efectele pe termen lung ale substanțelor chimice din dietă. „În Danemarca, beneficiem de date detaliate, de înaltă calitate, care sprijină evaluările naționale precise. În același timp, estimările globale ale OMS joacă un rol important prin oferirea unui cadru comun care ajută țările să identifice și să prioritizeze provocările cheie”, afirmă Sara Monteiro Pires.
