Extractul de carne de stridii durabile poate reduce inflamația intestinală la oameni
Cercetările în curs oferă dovezi că extractul de carne de stridii, disponibil și sustenabil, poate avea efecte antiinflamatorii puternice asupra celulelor intestinale umane.
Stridiile pacifice (Crassostrea gigas) sunt cele mai cultivate moluște bivalve de apă sărată la nivel mondial, fiind cunoscute pentru valoarea lor nutrițională ridicată și compușii bioactivi care promovează efecte antimicrobiene, antioxidante și anticancerigene. Recent, studiile au sugerat că acestea pot, de asemenea, să suprime inflamația în celulele albe ale sângelui ale șoarecilor.
Această cercetare, prezentată la conferința Societății pentru Biologie Experimentală de la Florența, Italia, subliniază cum carnea de stridie uscată ar putea deveni un supliment alimentar natural, ecologic și ușor accesibil pentru ameliorarea inflamației intestinale la oameni.
„Identificarea substanțelor bioactive care apar natural și care au proprietăți antiinflamatorii reprezintă o strategie terapeutică și preventivă promițătoare pentru gestionarea bolilor inflamatorii cronice și a comorbidităților lor sistemice”, afirmă Giulia Trinchera, studentă la doctorat la Universitatea din Ferrara, Italia.
Inflamația cronică este un factor de bază în multe boli, inclusiv cancer, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și boala inflamatorie intestinală. Aceasta poate fi cauzată de modificări ale permeabilității barierei epiteliale intestinale, cunoscută sub numele de intestin permeabil, care permite bacteriilor și toxinelor din intestine să pătrundă în circulația sanguină. Dieta joacă un rol important în contracararea inflamației prin menținerea acestei bariere epiteliale.
Pentru a evalua proprietățile antiinflamatorii ale cărnii de stridie, echipa a realizat o analiză nutrițională detaliată a țesutului moale al stridiilor pentru a determina conținutul acestuia, inclusiv proteine, lipide, minerale, polifenoli și carotenoizi. Apoi, au produs un extract din carnea uscată și au testat efectele sale asupra celulelor epiteliale intestinale umane tratate cu TNF-α, o moleculă proinflamatorie importantă. Efectele au fost măsurate folosind o serie de metode complementare care au analizat caracteristicile genetice, imunologice și fizice ale celulelor.
Echipa a descoperit că extractul de stridie a întrerupt eficient activarea căilor de semnalizare NF-kB, prevenind inflamația epitelială în celulele intestinale. De asemenea, au constatat că extractul de stridie a redus expresia COX-2, o enzimă care joacă un rol cheie în răspunsul inflamator.
Aceste efecte au protejat integritatea barierei intestinale și au restabilit niveluri normale de permeabilitate, chiar și în prezența stimulilor inflamatori. Aceste efecte protectoare asupra barierei intestinale au fost confirmate prin microscopie electronică.
„Aceasta este, după cum știm noi, prima dată când țesutul de stridie a demonstrat efecte antiinflamatorii asupra celulelor intestinale”, afirmă Giulia Trinchera. „Principala noastră descoperire subliniază cum extractul de stridie, la concentrații care nu sunt toxice pentru celule, a putut să reducă semnificativ inflamația intestinală indusă de TNF-α.”
Unul dintre principalele avantaje ale utilizării acestui extract este că stridiile sunt deja consumate la nivel mondial, iar extractul din țesutul întreg al stridiilor poate fi obținut din carne fără a necesita purificare, făcându-l un candidat simplu, ușor accesibil și rentabil pentru supresia inflamației.
„Stridiile utilizate în experimentele noastre provin din Sacca di Goro, în Delta Po, care este una dintre cele mai productive zone de acvacultură din Italia”, spune Giulia Trinchera. „Având în vedere că anual 30–40% din producția de stridii din această zonă este aruncată ca deșeu, ne-am întrebat dacă acest material ‘deșeu’ ar putea fi utilizat ca ingredient nutraceutic cu potențial antiinflamator, transformând astfel o problemă de mediu și economică într-o oportunitate.”
Giulia Trinchera subliniază că, deși aceste rezultate sunt promițătoare, sunt necesare experimente suplimentare și studii clinice pentru a confirma efectele, a stabili doze sigure și a identifica exact care componente bioactive sunt responsabile pentru activitatea antiinflamatorie.
