AHA cere o strategie pe termen lung pentru sănătatea cerebrală în scopul prevenirii declinului cognitiv
De la stresul din copilărie și poluare, până la somn, inflamație și microbiomul intestinal, noua abordare a AHA subliniază necesitatea protejării sănătății cerebrale mult înainte de bătrânețe.
Un recent comunicat științific al Asociației Americane a Inimii (AHA), publicat în jurnalul Stroke, conturează motivul extinderii sănătății cerebrale dincolo de factorii de risc vascular, promovând o abordare holistică și pe termen lung. Această abordare modernizată pune accent pe funcționarea cognitivă, emoțională și comportamentală optimă pe parcursul întregii vieți.
Comunicarea științifică cuprinzătoare subliniază că, având în vedere că populația globală de adulți cu vârsta de 65 de ani și peste este așteptată să depășească 2 miliarde până în 2050, identificarea contributorilor modificabili, atât vasculari, cât și non-vasculari, la sănătatea cerebrală, declinul cognitiv și neurodegenerare reprezintă o prioritate clinică.
Documentul sintetizează dovezile actuale privind inflamația cronică, toxinele de mediu, tulburările de sănătate mintală și statutul socio-economic, abordând în același timp somnul, disbioza microbiomului intestinal, infecțiile timpurii și condițiile medicale cronice, explicând rolurile lor potențiale în modelarea sănătății cerebrale și a rezilienței, identificând totodată strategii de atenuare a efectelor acestora și de îmbunătățire a rezilienței neuronale.
În contextul sănătății cerebrale pe parcursul vieții, cercetările sugerează că reziliența cognitivă, definită ca capacitatea creierului de a se recupera după un insult, devine din ce în ce mai critică, având în vedere că îmbătrânirea populației globale contribuie la prevalența bolilor mintale tardive, consumului de substanțe ilicite, tulburărilor neurologice și declinului cognitiv.
Deși paradigmele anterioare au pus accent pe „neurovasculom”, vizând prevenirea accidentelor vasculare cerebrale și demența vasculară prin gestionarea hipertensiunii și diabetului, cercetările emergente sugerează că factorii vasculari nu devin, în general, factori primari în declanșarea accidentelor vasculare cerebrale evidente până în tinerețe.
Astfel, agenda din 2021 a AHA a identificat factorii de risc modificabili, dar a documentat că o înțelegere mai detaliată a contribuțiilor non-vasculare este urgent necesară.
Acest comunicat științific din 2026 construiește pe agenda anterioară a AHA privind sănătatea cerebrală, examinând cum expunerile din prima parte a vieții, experimentate în timpul maturării cerebrale, pot pregăti sistemul nervos central (SNC) pentru neurodegenerare și declin cognitiv la adulții în vârstă.
Acest comunicat științific este o sinteză cuprinzătoare a anilor de cercetări transdisciplinare care îmbină neurologia, psihiatria și gerosciența. În loc să raporteze un nou set analitic de date, acesta revizuiește dovezile din multiple literaturi științifice, inclusiv:
- Cohorte longitudinale de mari dimensiuni: Datele din 6 cohorte de naștere bazate pe populație din Europa (n = 9.482 copii) au fost revizuite pentru a evalua impactul poluării atmosferice prenatale asupra dezvoltării psihomotorii.
- Studii de neuroimagistică și moleculare: Studiile umane de neuroimagistică și post-mortem au furnizat date despre semnalizarea intracelulară, expresia genelor și atrofia neuronală în cortexul prefrontal medial (mPFC) și hipocamp.
- Meta-analize clinice: Evaluarea ratelor de risc asociate cu poluanții atmosferici și riscul de demență în 14 studii distincte.
Comunicarea discută, de asemenea, dovezile din studii preclinice, epidemiologice, clinice și mecaniste, inclusiv expresia factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF), patologia beta-amiloidului și tau, volumul substanței cenușii și integritatea funcțională a barierei hematoencefalice.
Comunicarea științifică a identificat mai multe domenii modificabile, cu diverse grade de dovezi care susțin presiunea semnificativă asupra homeostaziei cerebrale: 1. Toxinele de mediu, 2. Stresul, depresia și anxietatea, 3. Determinantele sociale și stresul toxic, 4. Microbiomul intestinal și inflamația sistemică, 5. Calitatea slabă a somnului, și 6. Infecțiile din prima parte a vieții și condițiile medicale cronice.
Expunerea cronică la PM2.5 (particule cu un diametru ≤ 2.5 µm) este considerată acum un factor de mediu important asociat cu riscul de demență. Aceste constatări se bazează pe meta-analize, care au raportat o rată de risc global per 2 µg/m3 de PM2.5 de 1.04 (interval de încredere 95%, 0.99–1.09).
Mai mult, expunerea prenatală la NO2 (dioxid de azot) a fost asociată cu o scădere de 0.68 puncte (interval de încredere 95%, −1.25 la −0.11) în scorurile globale de dezvoltare psihomotorie pentru fiecare 10 µg/m3 de creștere. Notabil, aproximativ 26% din dizabilitatea asociată cu accidentul vascular cerebral ischemic la adulți este legată de poluarea aerului.
Datele actuale corelează depresia și anxietatea cu căile biologice care pot accelera îmbătrânirea biologică. Simptomele depresive din copilărie au fost asociate cu o creștere de 2 ori sau mai mare a riscului de demență.
Mecanismul biologic care stă la baza acestui proces poate implica stresul cronic, care induce scăderi susținute în semnalizarea BDNF, favorizând pierderea sinaptică, în special în mPFC și hipocamp. Din păcate, ratele de remisie ale tratamentului actual pentru aceste condiții rămân modeste, variind între 30% și 50%.
Experiențele adverse din copilărie (ACEs) sunt acum considerate o condiție prevalență, cu 17.3% dintre adulții din SUA raportând ≥ 4 ACEs. Studiile au arătat că aceste experiențe pot declanșa un „răspuns de stres toxic”, conducând la activarea prelungită a axului hipotalamo-pituitar-adrenal (HPA) și la suprasarcina alostatică.
În cele din urmă, disbioza axei intestin-creier a fost asociată cu boala Alzheimer (AD) și boala Parkinson (PD), cu dovezi care sugerează o implicare bidirecțională a intestinului și creierului, mai degrabă decât o relație cauzală complet stabilită la oameni. AHA subliniază că dietele bogate în fibre susțin producția de acizi grași cu lanț scurt (SCFAs), care moderează integritatea barierei hematoencefalice și activarea microglială și pot sprijini diversitatea microbiană, reducând inflamația și promovând sănătatea cerebrală și cardiometabolică.
Calitatea slabă a somnului a fost, de asemenea, evidențiată ca o influență pe parcursul vieții asupra sănătății cere
