Femeile manifestă o vulnerabilitate cognitivă mai mare la factorii de risc pentru demență
Cercetătorii de la Universitatea California San Diego School of Medicine au descoperit că femeile nu doar că se confruntă cu o povară mai mare a anumitor factori de risc modificabili pentru demență, dar par și mai vulnerabile la efectele acestora asupra funcției cognitive.
Studiul, care a analizat datele a peste 17.000 de adulți de vârstă mijlocie și vârstnici, a fost publicat pe 19 mai 2026 în revista Biology of Sex Differences.
„Privind dincolo de care sunt factorii de risc cei mai comuni, am descoperit că unii au un impact disproporționat mai mare asupra cogniției femeilor. Acest lucru sugerează că eforturile de prevenire ar putea fi mai eficiente dacă sunt adaptate nu doar la prevalența factorilor de risc, ci și la intensitatea cu care fiecare factor afectează cogniția în rândul femeilor comparativ cu bărbații”, a afirmat Megan Fitzhugh.
Demența, inclusiv boala Alzheimer, afectează femeile într-o măsură mai mare decât bărbații, o disparitate care a atras o atenție științifică tot mai mare. Din cei șapte milioane de adulți care trăiesc cu boala Alzheimer, aproape două treimi sunt femei. Deși femeile tind să trăiască mai mult, longevitatea în sine nu explică pe deplin diferența în rezultatele legate de Alzheimer. Cercetătorii examinează acum cum combinațiile de factori biologici, sociali și de stil de viață contribuie la acest dezechilibru, în special acei factori care pot fi modificați în timp.
În noul studiu, Fitzhugh și Judy Pa au evaluat 13 factori de risc modificabili pentru demență, folosind date din Health and Retirement Study, o cohortă reprezentativă la nivel național a adulților din SUA aflați în mijlocul și în stadiile târzii ale vieții. Acești factori includ nivelul educațional, pierderea auzului, fumatul, consumul de alcool, obezitatea, depresia, inactivitatea fizică și condițiile cardiometabolice precum hipertensiunea și diabetul.
Analiza a relevat diferențe clare între sexe în ceea ce privește prevalența acestor factori de risc. Femeile erau mai predispuse decât bărbații să raporteze:
- Depresie (aproape de două ori mai comună în rândul femeilor decât al bărbaților – 17% față de 9%)
- Inactivitate fizică (48% față de 42%)
- Probleme de somn (45% față de 40%)
De asemenea, femeile aveau o medie ușor mai scăzută a nivelului educațional – un factor de risc cunoscut pentru declinul cognitiv în viața ulterioară.
Pe de altă parte, bărbații prezentau:
- Rate mai mari ale pierderii auzului (64% față de 50%)
- Diabet (24% față de 21%)
- Consumul excesiv de alcool (22% față de 12%)
Hipertensiunea era comună în ambele grupuri, afectând aproximativ șase din zece participanți, în timp ce indicele mediu de masă corporală în ambele sexe se încadra în intervalul supraponderal-obezi.
Dincolo de prevalență, studiul a constatat că mai mulți factori de risc erau asociați mai puternic cu o performanță cognitivă mai slabă în rândul femeilor. De exemplu, condițiile cardiovasculare și metabolice, precum hipertensiunea și indicele de masă corporală crescut, prezentau asocieri negative mai accentuate cu cogniția la femei comparativ cu bărbați. Totuși, pierderea auzului și diabetul – ambele mai comune în rândul bărbaților – erau legate de scoruri cognitive mai slabe în cazul femeilor.
Aceste constatări sugerează că același factor de risc poate să nu aibă aceeași semnificație pentru ambele sexe. O condiție moderat asociată cu declinul cognitiv la bărbați poate avea un efect semnificativ mai puternic asupra femeilor, amplificând astfel contribuția sa generală la riscul de demență.
„Aceste diferențe subliniază importanța considerării sexului ca o variabilă cheie în cercetarea demenței”, a declarat Pa. „Diferențele între sexe sunt profund neglijate în rândul multor cauze principale de deces, cum ar fi Alzheimer, bolile cardiovasculare și cancerul.”
Rezultatele studiului se aliniază cu o tendință mai amplă către medicina de precizie – dezvoltarea strategiilor de prevenire și tratament adaptate caracteristicilor individuale, inclusiv sexului. În loc să se concentreze exclusiv pe cei mai comuni factori de risc din populație, constatările sugerează că ar putea fi mai eficient să se prioritizeze cei cu cel mai puternic impact cognitiv în cadrul fiecărei grupe.
Cercetătorii subliniază că acești factori de risc sunt modificabili, oferind oportunități acționabile pentru intervenție. De exemplu, aceasta ar putea însemna o accentuare mai mare a gestionării depresiei, creșterea activității fizice și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare – cum ar fi hipertensiunea netratată – în rândul femeilor, deoarece acești factori sunt puternic asociați cu sănătatea cognitivă.
Privind spre viitor, Fitzhugh și Pa solicită cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismele biologice și sociale care conduc la diferențele de sex în factorii de risc pentru Alzheimer. Influențele hormonale, susceptibilitatea genetică și disparitățile în accesul la îngrijiri de sănătate pot juca toate un rol, dar este nevoie de mai multă muncă pentru a clarifica modul în care acestea interacționează în timp.
„În cele din urmă, o înțelegere mai nuanțată a acestor diferențe ar putea ajuta la proiectarea unor intervenții mai inteligente și mai bine direcționate”, a spus Fitzhugh. „Acesta este un pas esențial către reducerea poverii demenței pentru toată lumea, dar mai ales pentru femei, care sunt afectate disproporționat.”
