Fumatul în timpul sarcinii crește riscul de probleme mintale la copii
Un studiu amplu realizat în Statele Unite arată cum fumatul în timpul sarcinii poate influența sănătatea mintală a copiilor, crescând severitatea simptomelor și îndreptând comportamentul către modele externalizante pe parcursul copilăriei și adolescenței.
O cercetare publicată în revista Development and Psychopathology examinează relația dintre fumatul matern în timpul sarcinii (FMTS) și sănătatea mintală a copiilor, concentrându-se atât pe severitatea simptomelor, cât și pe echilibrul dintre problemele internalizante și externalizante pe parcursul dezvoltării.
FMTS și sănătatea mintală
Mamele împărtășesc influențe genetice și de mediu comune cu descendenții lor. Acest lucru explică parțial simptomele externalizante asociate cu FMTS. Totuși, simptomele internalizante și externalizante sunt adesea corelate, în special în adolescență.
FMTS nu este asociat în mod specific cu simptomele externalizante; mai degrabă, acesta ar putea predispuce la probleme mintale sau ar putea contribui atât la simptomele externalizante, cât și la cele internalizante. Un studiu pe frați sugerează că simptomele externalizante sunt mai frecvente în cazul FMTS.
Simptome externalizante versus internalizante
Simptomele externalizante și internalizante se referă la exprimarea problemelor mintale. Primele includ comportamente îndreptate în exterior, cum ar fi agresivitatea, hiperactivitatea și încălcarea regulilor. Comportamentele internalizante sunt orientate către interior, cum ar fi anxietatea, depresia sau retragerea socială.
Acești tipi de simptome apar la vârste diferite. Simptomele externalizante tind să apară mai devreme și afectează mai frecvent băieții. Simptomele internalizante apar mai des în adolescență și afectează mai multe fete decât băieți. Totuși, nu s-au observat modele de dezvoltare consistente pentru niciun tip sau între sexe.
Mai mult, multiple studii sugerează că fătul de sex masculin este mai predispus să fie afectat negativ de FMTS pe parcursul dezvoltării. FMTS este, de asemenea, asociat cu comportamente externalizante mai ridicate în cadrul aceluiași copil de-a lungul timpului. Acest lucru a motivat autorii să caute feronțe de dezvoltare sensibile la FMTS.
Descompunerea simptomelor de sănătate mintală asociate cu FMTS
Pentru a înțelege mai bine cum fumatul prenatal se leagă de diferite tipuri de probleme mintale, cercetătorii au aplicat modelul de severitate–direcționalitate al psihopatologiei, un cadru destinat să despartă povara totală a simptomelor de echilibrul tipurilor de simptome.
În acest model, severitatea reflectă nivelul total de psihopatologie în domeniile internalizante și externalizante, capturând măsura comorbidității, deoarece scorurile mai mari de severitate indică de obicei prezența ambelor tipuri de simptome simultan. În contrast, direcționalitatea surprinde predominanța relativă a unui tip de simptom față de altul, indicând dacă profilul unui individ se îndreaptă mai mult către problemele internalizante, cum ar fi anxietatea sau depresia, sau către comportamentele externalizante, precum agresivitatea sau hiperactivitatea, indiferent de povara totală a simptomelor.
Această abordare le permite cercetătorilor să depășească analizele tradiționale care examinează separat simptomele internalizante și externalizante, facilitând o evaluare mai precisă a asocierii FMTS cu riscul general de sănătate mintală, efecte specifice pe domenii sau ambele.
FMTS prezice simptome mai severe
Studiul a inclus 16.335 de copii cu vârste cuprinse între 1 și 18 ani, majoritatea fiind albi. Aceștia au fost colaborați din 55 de cohorte din cadrul consorțiului Environmental Influences on Child Health Outcomes (ECHO). Eșantionul a fost divers din punct de vedere sociodemografic, deși majoritatea participanților erau albi.
În toate grupurile de vârstă examinate la intervale de doi ani, fumatul matern în timpul sarcinii a fost constant asociat cu o severitate mai mare a simptomelor generale, indicând o povară mintală mai mare pentru copiii expuși. Este important de menționat că aceste asocieri au rămas semnificative statistic chiar și după ajustarea pentru o gamă largă de confounderi potențiali, inclusiv factori sociodemografici, istoric familial de probleme psihice, alte consumuri de substanțe în timpul sarcinii și expunerea la fumat postnatal.
Când au fost examinate diferențele de sex, constatările au fost în mare parte similare pentru băieți și fete. O excepție a apărut în grupul de vârstă 13–14 ani, unde asocierile cu severitatea simptomelor păreau mai puternice în rândul băieților, deși acest model nu a fost observat în alte grupuri de vârstă și ar trebui interpretat cu precauție, având în vedere variabilitatea dimensiunilor eșantionului.
Fără diferențe de vârstă sau sex
În general, constatările au arătat consistență pe parcursul stadiilor de dezvoltare, observându-se modele similare de asociere de la copilărie timpurie până la adolescență. Deși studiul a fost conceput pentru a detecta efecte specifice vârstei sau sexului, au existat puține dovezi de diferențe forte sau sistematice între grupurile de vârstă sau între băieți și fete.
Deși anumite analize au sugerat o posibilă variație, cum ar fi efecte ușor mai puternice în copilăria timpurie sau în adolescența timpurie, aceste modele nu au fost robuste și au fost adesea atenuate atunci când au fost incluse covariate suplimentare sau când dimensiunile eșantionului au fost reduse. Prin urmare, constatările nu oferă dovezi puternice pentru perioade de dezvoltare sensibile clar definite în care FMTS exercită un efect mai accentuat.
În schimb, rezultatele sugerează că impactul fumatului prenatal asupra sănătății mintale poate fi distribuit pe larg pe parcursul dezvoltării, întărind importanța eforturilor de prevenire menite să reducă fumatul matern în timpul sarcinii, mai degrabă decât să se concentreze pe intervenții postnatale specifice.
Puncte tari și limitări
Studiul are câteva limitări, cum ar fi datele auto-raportate despre FMTS și lipsa informațiilor privind momentul și frecvența fumatului în perioada prenatală. Sistemul de evaluare a psihopatologiei utilizat aici nu a putut fi confirmat ca fiind invariant în măsurare între grupurile de vârstă, limitând comparațiile directe între categorii de vârstă și sex.
Din nou, severitatea simptomelor este mai strâns legată de transmiterea psihopatologiei între generații, mai degrabă decât de tipul efectiv de simptom între generații: externalizant versus internalizant. Astfel, acest studiu ar putea fi supralicitat riscul severității simptomelor din cauza FMTS singur, neîncorporând riscurile atribuite stresului din viață și factorilor genetici, sugerând că constatările nu ar trebui interpretate ca fiind strict cauzale.
Totuși, acest studiu a folosit un eșantion mare și divers din punct de vedere sociodemografic, îmbunătățind generalizabilitatea sa și permițând detectarea asocierilor mici.
Implicatii
Aceste constatări sugerează că FMTS este legat de o severitate crescută a mai
