Laptele matern nu este același peste tot: ce au descoperit cercetătorii în nouă țări

eWell
eWell

Laptele matern nu este același peste tot: ce au descoperit cercetătorii în nouă țări

Cât de mult variază compoziția nutritivă a laptelui matern între populații? Cercetătorii au analizat probe din nouă țări pentru a investiga nutrienții și grăsimile bioactive pe care le primesc sugarii în primele etape ale vieții.

Într-un studiu recent publicat în revista Scientific Reports, cercetătorii au stabilit valori de referință pentru energia, macronutrienții, acizii grași și gangliozidele din laptele matern mature, la mamele unor sugari sănătoși, alăptați, care cresc conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Analiza a arătat diferențe substanțiale ale concentrațiilor de acizi grași și de gangliozide între țări.

Cercetarea a fost realizată în principal de oameni de știință de la Nestlé Research din Lausanne, Elveția, în colaborare cu Departamentul de Pediatrie al Centrului Medical Universitar din Groningen, Olanda.

Laptele matern oferă nutrienți și compuși bioactivi care susțin creșterea și dezvoltarea sugarilor în primele etape ale vieții. OMS recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață. Alăptarea este asociată cu mai puține infecții la copii și cu riscuri mai mici de supraponderalitate și diabet de tip 2 mai târziu în viață. Studiile anterioare au raportat valori de referință pentru nutrienții principali, dar informațiile despre lipidele bioactive specifice, inclusiv acizii grași și gangliozidele, rămân limitate. Documentarea compoziției laptelui consumat de sugarii cu creștere normală poate ajuta la formularea unor recomandări nutriționale viitoare.

Cercetătorii au realizat o analiză combinată a trei studii observaționale longitudinale, care au inclus mame și sugari din nouă țări: Franța, Italia, Norvegia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Filipine și Singapore. Studiile originale au inclus 450 de perechi mamă-sugar și au colectat probe de lapte matern și măsurători ale creșterii sugarilor în primele patru luni de alăptare.

Participantele eligibile erau mame sănătoase, nefumătoare, cu un indice de masă corporală (IMC) înainte de sarcină de 18,5–24,9 kg/m², fără afecțiuni medicale specificate. Sugarii trebuiau să fie născuți la termen, alăptați predominant și monitorizați prin măsurători de creștere disponibile. Clasificarea creșterii a urmat standardele OMS, folosind scorurile z pentru greutate la vârstă, lungime la vârstă și greutate la lungime. Dintre cei 450 de sugari, 24 nu aveau date suficiente despre creștere. Dintre cei 426 rămași, 364 au fost clasificați ca având o creștere normală. Dintre aceștia, 305 aveau probe de lapte matern mature disponibile.

Probele de lapte au fost colectate dimineața, dintr-un singur sân, folosind proceduri standard. Au fost analizate doar probele de lapte matern mature, colectate la mai mult de 21 de zile după naștere. Cercetătorii au măsurat energia, grăsimea totală și lactoza cu un analizor de lapte uman în infraroșu mediu. Proteinele, acizii grași și gangliozidele au fost măsurate prin tehnici de laborator consacrate. Printr-o metaanaliză cu efecte aleatorii, cercetătorii au generat estimări combinate care au ținut cont de diferențele dintre țări. Creșterea sugarilor a fost folosită pentru a selecta populația de referință; cercetătorii nu au testat dacă compoziția laptelui influențează creșterea.

Analiza finală a inclus probe de lapte matern mature de la 305 perechi mamă-sugar. Sugarii aveau o vârstă gestațională medie de 39,3 săptămâni și o greutate medie la naștere de 3,35 kg (7,36 lb). Puțin peste jumătate erau băieți, iar majoritatea s-au născut pe cale vaginală. Mamele aveau o vârstă medie de aproximativ 31 de ani și un IMC mediu de 22,5 kg/m².

Conținutul energetic mediu combinat al laptelui matern a fost de 71,24 kcal/100 mL, variind de la 58,70 kcal/100 mL în Italia la 83,05 kcal/100 mL în Norvegia. Concentrația medie de grăsime totală a fost de 4,21 g/100 mL, cu valori specifice fiecărei țări între 2,85 g/100 mL în Italia și 5,29 g/100 mL în Norvegia. Estimările pentru Norvegia provin doar de la nouă perechi mamă-sugar. Concentrația medie de proteine a fost de 1,26 g/100 mL, iar cea de lactoză de 7,18 g/100 mL. Concentrațiile de lactoză și proteine au variat mai puțin între țări decât multe dintre măsurătorile acizilor grași.

Acizii grași saturați (SFA) și mononesaturați (MUFA) au reprezentat aproximativ 42%, respectiv 41%, din totalul acizilor grași. Filipinele au avut cea mai mare proporție de SFA (aproximativ 52%), în timp ce Spania a avut cea mai mică (aproximativ 38%). Norvegia a înregistrat cea mai mare proporție de MUFA, iar România pe cea mai mică. Acizii grași polinesaturați (PUFA) au reprezentat aproximativ 16% din totalul acizilor grași, variind de la 11% în Filipine la 22% în România.

Acizii grași omega-3 (n-3) au avut o medie de 1,34%, cu cea mai mare proporție în Norvegia (2,49%) și cea mai mică în Filipine (0,41%). Acizii grași omega-6 (n-6) au avut o medie de aproximativ 15%. Proporțiile combinate ale acidului eicosapentaenoic (EPA) și ale acidului docosahexaenoic (DHA) au fost de 0,09%, respectiv 0,38%. Aceste procente descriu compoziția acizilor grași, nu proporția din volumul total al laptelui.

Cercetătorii au măsurat și două gangliozide majore din lapte, GM3 și GD3. Concentrațiile lor medii au fost de 0,88 mg/100 mL, respectiv 0,24 mg/100 mL. Ambele au arătat diferențe geografice, în special GM3, cu cele mai mari concentrații observate în Spania. Doar cinci perechi mamă-sugar au contribuit la estimările pentru Spania.

Studiul a stabilit valori de referință pentru energia, macronutrienții, acizii grași și gangliozidele din laptele matern mature, la mamele care alăptează sugari sănătoși, la termen, cu o creștere normală conform standardelor OMS. Acizii grași și gangliozidele au prezentat variații deosebit de marcante între țări. Cercetătorii au folosit date din nouă țări și metode de laborator standardizate pentru a documenta variația compoziției laptelui în populațiile participante. Aceste valori de referință pot ajuta cercetătorii, medicii și dezvoltatorii de produse să înțeleagă concentrațiile de nutrienți din laptele uman și pot informa recomandările nutriționale viitoare.

Rezultatele sunt descriptive și nu stabilesc o compoziție optimă a laptelui și nu arată că vreun component măsurat a cauzat creșterea sănătoasă. Cercetătorii nu au măsurat volumul de lapte consumat de sugari și nu au luat în calcul complet factori precum dieta mamei sau modul nașterii. Variația substanțială între țări, împreună cu eșantioanele mici din unele locații, limitează aplicabilitatea mai largă a estimărilor. Majoritatea probelor provin din populații europene, fără participanți din Africa, America, Australia sau Noua Zeelandă.

Cercetările viitoare ar trebui să includă populații mai diverse din punct de vedere geografic și să examineze factorii care influențează compoziția laptelui. Studiul a fost finanțat de Société des Produits Nestlé S.A., iar toți autorii erau angajați actuali sau foști ai companiei.

Distribuie acest articol