Activitatea fizică reduce riscurile bolilor cronice, dar nu elimină efectele șezutului prelungit
Un studiu recent a analizat peste 13 milioane de zile de activitate, arătând cum numărul de pași zilnici poate contracara unele dintre efectele negative ale șezutului prelungit, însă avertizând că timpul excesiv petrecut în activități sedentare continuă să prezinte riscuri durabile pentru sănătatea inimii.
Conform cercetărilor publicate în revista Nature Communications, mai mult de o treime din adulți petrec perioade prelungite în comportamente sedentare, iar acest lucru este asociat cu un risc crescut de boli cronice și deces prematur. Studiul a constatat că un număr mai mare de pași zilnici poate ajuta la compensarea unor astfel de riscuri, deși nu în totalitate pentru anumite afecțiuni cardiace.
Timpul sedentar se referă la perioadele de veghe în care se desfășoară activități cu consum scăzut de energie, cum ar fi statul pe scaun sau întinsul. Cercetările anterioare au concentrat atenția asupra reducerii impactului acestui comportament prin înlocuirea lui cu activitate fizică moderată sau viguroasă (MVPA). Totuși, unele studii sugerează o corelație puternică între MVPA și numărul de pași zilnici, ceea ce indică posibile asocieri similare cu riscurile de boală și mortalitate.
Utilizarea senzorilor comerciali purtabili și a smartphone-urilor pentru a urmări numărul de pași zilnici este o inovație modernă ce permite analiza mai facilă a acestor asocieri.
Recomandările generale bazate pe observații anterioare sugerează un număr de 7.000 până la 9.000 de pași pe zi. Studiile pe termen scurt bazate pe actigrafie au raportat că riscul cardiovascular cel mai scăzut, indiferent de comportamentul sedentar, a fost corelat cu un număr de 9.000 până la 10.500 de pași zilnici și o reducere a riscurilor de apariție a bolilor cardiovasculare sau mortalitate. Totuși, aceste studii nu pot capta variațiile naturale cauzate de sezon și de factorii individuali specifici.
Studiul actual a folosit date pe termen lung pentru a evalua dacă pașii suplimentari zilnici ar putea compensa asocierile negative ale comportamentului sedentar asupra riscurilor cardiovasculare și altor boli cronice.
Studiul a inclus 15.327 de participanți adulți din programul All of Us, cu date de monitorizare prin Fitbit legate de dosarele lor medicale electronice (EHR). Acest lucru a permis evaluări de amploare a datelor de activitate în raport cu rezultatele clinice.
Majoritatea participanților erau albi și femei, cu o vârstă mediană de 52 de ani. Monitorizarea cu Fitbit a acoperit o perioadă mediană de 3,7 ani, iar timpul mediu zilnic petrecut în activități sedentare a fost de 11,6 ore, iar numărul mediu de pași zilnici a fost de 7.416. Timpul sedentar a fost mai mare decât sugerează studiile anterioare, dar perioada lungă de colectare a datelor indică o fiabilitate mai mare.
Aceasta sugerează că adulții din Statele Unite ar putea fi mai sedentari decât se estima anterior, deși această concluzie se bazează pe măsurători pe termen lung și nu pe estimări definitive ale populației. Participanții mai în vârstă, cei de culoare și cei fără studii superioare au fost mai sedentari și au avut un număr mai mic de pași zilnici.
Cercetătorii au descoperit că un timp sedentar crescut a fost asociat cu un risc cuprins între 15% și 66% mai mare pentru aproape toate bolile cronice (cu excepția accidentului vascular cerebral ischemic), în mare parte într-un mod proporțional. Condițiile evaluate au inclus:
Obezitate
Diabet zaharat
Hipertensiune
Boli coronariene
Insuficiență cardiacă
Boli hepatice asociate cu disfuncție metabolică (MASLD)
Boli renale cronice
Boli pulmonare obstructive cronice (BPOC)
Tulburări depresive majore
Apnee în somn
Fibrilație atrială
Aceste efecte pot acționa prin impactul timpului sedentar asupra mai multor sisteme fiziologice, inclusiv fitness cardiovascular, masă musculară și osoasă, funcția imunitară, echilibrul energetic și fluxul sanguin cerebral.
Numărul mai mare de pași zilnici a redus riscurile
Cu pași suplimentari zilnici, riscul pentru toate cele 12 condiții cronice evaluate a fost mai mic, numărul mai mare de pași fiind asociat cu o reducere a riscurilor pentru toate condițiile. Aceste descoperiri sugerează că numărul de pași zilnic și timpul petrecut în activități sedentare pot avea efecte parțial independente asupra rezultatelor de sănătate.
Numărul de pași suplimentari necesari pentru a reduce riscurile comportamentului sedentar a variat între 1.700 și 5.500 pe zi, sugerând că comportamentul sedentar și numărul de pași zilnici afectează diferite condiții în moduri diferite.
Pentru obezitate, 1.700 de pași suplimentari zilnici au compensat riscul crescut asociat cu 14 ore de comportament sedentar în comparație cu 8 ore. Numărul de pași suplimentari a crescut odată cu indicele de masă corporală (IMC) de bază. În schimb, 5.500 de pași suplimentari erau necesari pentru a compensa riscurile crescute pentru BPOC.
Modele non-liniare pentru anumite condiții
La aproximativ 8.000 de pași zilnici, riscul de hipertensiune, insuficiență cardiacă și MASLD s-a stabilizat la un nivel mai scăzut. În contrast, riscul de boli coronariene a scăzut până la 12.000 de pași, înainte de a crește din nou, depășind riscul de bază la 16.000 de pași sau mai mult. Autorii au ipotezat că activitatea fizică excesivă pe termen lung, cum ar fi exercițiile de anduranță, poate induce remodelări cardiovasculare adverse.
Această situație sugerează o limită superioară a beneficiilor cardiovasculare ale activității fizice.
Riscuri persistente pentru bolile coronariene și insuficiența cardiacă la niveluri de sedentarism ridicate
Pașii suplimentari compensează riscul crescut de boli coronariene asociat cu timpul sedentar de până la 14 ore, dar nu și pentru insuficiența cardiacă. Printre persoanele cu 14 ore de timp sedentar zilnic, riscul pentru ambele condiții nu a revenit la nivelurile de bază la niciun număr de pași între 0 și 20.000.
Aceasta sugerează că numărul de pași zilnici sau activitatea fizică nu pot compensa complet impactul comportamentului sedentar în anumite domenii, subliniind importanța reducerii timpului petrecut în activități sedentare în paralel cu creșterea activității fizice.
Efecte contraintuitive
Au fost observate modele paradoxale pentru unele condiții. De exemplu, erau necesari mai puțini pași pentru a compensa riscul de depresie la 14 ore de timp sedentar comparativ cu 8 ore. Aceasta poate reflecta factori precum încetinirea psihomotorie în cazul depresiei mai severe, deși acest lucru rămâne speculativ.
Forțele și limitările studiului
Studiul a utilizat peste 13 milioane de zile de date de activitate monitorizate, în loc de date auto-rap
