Meditația poate avea efecte negative, arată un studiu despre biasul stereotipurilor
Un nou studiu contestă ideea că o meditație scurtă de respirație poate depăși rapid biasurile automate, descoperind că antrenamentul de relaxare poate fi mai eficient în ajutarea oamenilor să facă alegeri mai puțin influențate de stereotipuri.
Într-un studiu recent publicat în revista PLOS One, cercetătorii de la Universitatea Duisburg-Essen, Germania, au evaluat dacă meditația de respirație conștientă reduce exprimarea stereotipurilor sociale.
Cercetările sugerează că stereotipurile permit indivizilor să proceseze rapid informațiile din mediu, reducând astfel cerințele cognitive. Activarea involuntară a asocierilor stabilite caracterizează stereotipizarea automată, în timp ce procesele controlate nu sunt limitate de capacitatea cognitivă și, prin urmare, sunt mai intenționate și flexibile.
Stereotipurile sunt profund înrădăcinate în mintea umană. Răspunsul lor instantaneu poate conduce la probleme sistemice semnificative, cum ar fi discriminarea rasială și inegalitățile în domeniul sănătății. Cercetările emergente sugerează că biasul stereotipurilor poate apărea din dorința sau capacitatea unui individ de a controla asocierile activate automat, subliniind astfel importanța controlului cognitiv.
Meditația de mindfulness a fost popularizată ca o tehnică puternică pentru a îmbunătăți controlul cognitiv. Praticile de mindfulness, cum ar fi meditația de respirație, necesită ca practicantul să identifice procesele cognitive, cum ar fi gândurile, sentimentele și emoțiile, care împiedică concentrarea pe sarcina actuală de respirație.
Susținătorii argumentează că practicarea conștientizării prin redirecționarea atenției către respirație poate întări capacitatea creierului de a detecta și inhiba obiceiurile automate. Aceste beneficii cognitive au fost confirmate în studii de intervenție și studii transversale, în care antrenamentul în meditație a îmbunătățit cu succes monitorizarea și rezolvarea conflictelor.
Un antrenament de meditație de 10 minute a demonstrat că reduce activarea automată a biasurilor rasiale și de vârstă; totuși, rezultatele pe termen lung au fost mixte. De exemplu, un program de formare bazat pe mindfulness de opt săptămâni pentru ofițerii de aplicare a legii nu a influențat latențele de răspuns sau comportamentele când au fost prezentați cu indivizi de culoare sau albi care țineau o armă sau un obiect inofensiv.
Studiul actual a folosit date din două studii clinice controlate, randomizate, dublu-orb pentru a examina cum sesiunile scurte de mindfulness afectează alegerile rapide ale participanților. Un grup a efectuat exerciții de respirație conștientă, grupul de control activ a practicat relaxarea musculară progresivă (PMR), iar grupul pasiv a ascultat podcasturi neutre despre istorie.
După finalizarea intervenției, participanții au realizat sarcini de reacție pentru a evalua biasul, inclusiv o sarcină computerizată de tip shooter, unde participanții trebuiau să identifice rapid dacă țintele de culoare albă sau neagră dețineau o armă sau un obiect inofensiv, cum ar fi un telefon. Experimentul doi a implicat o sarcină de evitare, în care participanții se apropiau sau evitau ținte germane sau turcești care țineau cuțite sau obiecte inofensive.
Analizele statistice au fost realizate utilizând modelarea ierarhică Bayesian Drift Diffusion Modeling (DDM), care a folosit datele experimentale pentru a calcula delta sau rata de drift, care măsoară eficiența cu care o persoană extrage dovezi vizuale. Alpha a reflectat separarea pragului sau prudența generală în decizie, permițând cercetătorilor să examineze pașii psihologici implicați în luarea fiecărei decizii.
Pentru sarcina de tip shooter, rata de drift stereotipică a arătat o interacțiune statistic semnificativă între punctul de măsurare și condiția de antrenament. Această constatare sugerează că, mai degrabă decât să reducă biasul, meditația de respirație conștientă a crescut acumularea de dovezi influențate de stereotipuri.
Relaxarea PMR a redus influența etnicității țintelor asupra acumulării de dovezi, în timp ce meditația de respirație a dus la o mai mare biasare stereotipică decât grupul de relaxare. Această creștere a biasului în urma meditației a fost atribuită în principal lipsei de îmbunătățire a performanței în încercările incongruente cu stereotipurile.
Conform concluziilor studiului, meditația conștientă poate să nu reducă doar biasul cognitiv, ci, dimpotrivă, poate chiar să exacerbeze stereotipurile. Mecanismele care stau la baza acestor constatări rămân neclare; totuși, meditația pe termen scurt pare să crească monitorizarea conflictelor, reflectând sensibilitatea creierului la discrepanța dintre stereotipuri și realitate, fără a oferi un control executiv suficient pentru a rezolva aceste gânduri.
Conștientizarea crescută care apare după meditație poate amplifica sensibilitatea la identitățile sociale și norme, ceea ce ar putea face comportamentele atipice să iasă mai mult în evidență. Comparativ, tehnicile de relaxare, cum ar fi PMR, reduc probabil stresul fiziologic, eliberând resurse cognitive care sprijină un control mai deliberat asupra răspunsurilor automate.
Este necesară o cercetare viitoare pentru a evalua dacă antrenamentele de mindfulness mai lungi și susținute pot crește cerințele cognitive necesare pentru a face decizii fără bias.
