Mulți adulți din sondaj confundă datele „best before” și „use by”
Două date tipărite pe ambalajele alimentelor de zi cu zi au înțelesuri foarte diferite. Un sondaj realizat pe 602 adulți a analizat dacă consumatorii înțeleg diferența dintre ele și cum se leagă această cunoaștere de ceea ce mănâncă efectiv.
Estimările europene sugerează că aproximativ 10% din risipa alimentară din Uniunea Europeană (UE) este legată de confuzia privind datele de pe etichete. Într-un studiu recent publicat în revista Foods, cercetătorii de la Universitatea din Foggia, Italia, au chestionat 602 adulți pentru a examina modul în care cunoașterea și percepțiile privind datele de pe etichetele alimentelor se raportează la consumul declarat și la deciziile de cumpărare.
Risipa alimentară rămâne o problemă de mediu și socială, între 1,5 și 1,6 miliarde de tone metrice de alimente fiind pierdute la nivel global în fiecare an. În UE, risipa alimentară a ajuns la 58,2 milioane de tone metrice în 2023, cea mai mare parte apărând la nivelul consumatorilor.
Gospodăriile aruncă alimente din multe motive, inclusiv din cauza interpretării greșite a datelor de pe etichete. Conform regulilor UE, data „use by” marchează momentul după care un aliment foarte perisabil nu mai este considerat sigur, în timp ce data „best before” indică pentru cât timp calitatea rămâne la un nivel acceptabil, în cazul alimentelor cu o durată de valabilitate mai lungă. Consumul unui aliment după data „use by” prezintă un risc pentru sănătate, dar alimentul poate fi încă sigur puțin după data „best before” dacă a fost depozitat corect. Consumatorii folosesc adesea cei doi termeni ca sinonimi.
În acest studiu, cercetătorii au elaborat un chestionar online cu 17 întrebări, distribuit prin Telegram, WhatsApp, Instagram și Facebook către participanți adulți. Sondajul a fost anonim și nu a colectat identificatori personali, inclusiv nume, adrese de e-mail sau adrese IP.
Chestionarul avea patru secțiuni și o casetă opțională pentru sugestii. Prima secțiune a adunat date generale despre rolul în cumpărăturile alimentare ale gospodăriei, educație, ocupație, vârstă și gen. A doua a testat cunoștințele, cerând participanților să identifice înțelesurile termenilor „use by” și „best before” și să potrivească alimente cu fiecare etichetă. A treia secțiune a acoperit obiceiurile de cumpărare și de consum, iar ultima a analizat dacă participanții considerau informațiile disponibile suficiente, de unde le obțineau în principal și dacă susțineau schimbări precum simbolurile vizuale.
Trei întrebări de cunoaștere au fost evaluate ca fiind corecte sau nu complet corecte și au fost adunate într-un scor descriptiv de până la 3 puncte. Întrucât întrebările nu formau o măsură unitară și consistentă, scorul a fost folosit doar pentru a descrie numărul de răspunsuri corecte.
Modelele statistice au comparat răspunsurile privind consumul de alimente după fiecare dintre date, ținând cont de răspunsurile la întrebările de cunoaștere, de percepția privind suficiența informațiilor, de responsabilitatea pentru cumpărăturile din gospodărie, de educație, gen și vârstă. Studiul a analizat și cererile pentru etichete mai clare în raport cu principalele surse de informare ale respondenților, informațiile primite de la familie fiind considerate categoria de referință. Școala a fost exclusă din comparația ajustată, deoarece toți respondenții care au menționat-o drept sursă principală doreau etichete mai clare.
„Ca și consumator, mi se pare greu să înțeleg diferența dintre data use-by și data best-before. Explicații mai simple ar fi de ajutor.”
Studiul a arătat că mulți respondenți au avut dificultăți în a distinge între cele două date. Interpretarea corectă a termenilor nu era asociată independent cu obiceiurile de consum raportate, însă respondenții care considerau informațiile disponibile suficiente aveau mai puține șanse să raporteze că mănâncă alimente după data „use by”.
Doar 40,5% au identificat corect înțelesul termenului „use by”, iar 32,2% au identificat corect înțelesul termenului „best before”. Doar 3,7% au răspuns corect la toate cele trei întrebări de cunoaștere, iar 60,6% au crezut greșit că alimentele nu pot fi vândute după data „best before”.
Mai mult de un sfert dintre respondenți au declarat că mănâncă alimente după data „use by” cel puțin ocazional, ceea ce ridică probleme de siguranță, întrucât această dată marchează o limită de siguranță. Pentru „best before”, 46,7% au spus că nu mănâncă niciodată alimente după data indicată, ceea ce poate indica o eliminare nenecesară a unor alimente care încă au o calitate acceptabilă. Alți 14,0% nu știau ce înseamnă data de durabilitate minimă.
„Consider că etichetele sunt neclare, mai ales pentru persoanele cu cunoștințe limitate. Simplificarea informațiilor privind datele ar fi de ajutor.”
Dintre respondenții care au identificat corect înțelesul termenului „use by”, 29,5% au declarat că totuși mănâncă alimente după această dată. Dintre cei care considerau informațiile disponibile insuficiente, 34,1% au declarat că mănâncă alimente după data „use by”, comparativ cu 14,3% dintre cei care le considerau suficiente. După ajustarea pentru vârstă, gen, educație și responsabilitatea pentru cumpărăturile alimentare din gospodărie, diferența a rămas.
Doar 14,0% dintre respondenți au considerat informațiile disponibile pe deplin suficiente. Mai mult de opt din zece respondenți și-au dorit etichete mai clare sau simboluri explicative, iar cererea a fost cea mai mare în rândul celor care se bazau pe școală sau pe campanii de informare, nu pe familie. Comparativ cu respondenții care se bazau în principal pe familie, cei care obțineau informații din mass-media, de pe etichetele alimentelor sau din campanii aveau mai multe șanse să ceară etichete mai clare, după ajustarea pentru caracteristicile demografice.
Autorii au menționat mai multe limitări ale designului studiului. Participanții au fost recrutați printr-un eșantion de conveniență, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor la populația mai largă și împiedică tratarea constatărilor drept estimări la nivelul UE. Designul transversal nu poate arăta cauze și efecte, iar toate răspunsurile au fost declarate de participanți. Chestionarul nu a măsurat nici risipa alimentară reală, nici siguranța alimentelor consumate după date.
„Informațiile de pe ambalaje ar trebui să fie mai intuitive, poate cu simboluri sau exemple clare.”
Studiul arată că, deși lacunele în înțelegerea datelor „best before” și „use by” au fost frecvente în rândul adulților chestionați, cunoașterea acestor definiții nu era asociată independent cu obiceiurile de consum raportate. Sentimentul că sunt suficient informați era legat de o probabilitate mai mică de a raporta consumul de alimente după data „use by”. Majoritatea respondenților au cerut și ei etichete mai clare sau simboluri explicative, ceea ce sugerează nevoia unei comunicări care să distingă mai clar siguranța alimentară de calitatea alimentelor.