Neutrofilele afectează eficiența imunoterapiei împotriva cancerului la șoareci
Un tip de celule albe din sistemul imunitar, cunoscute sub numele de neutrofile, poate reduce eficiența imunoterapiei împotriva cancerului.
Asta reiese dintr-un nou studiu realizat de Institutul Karolinska, publicat în revista Immunity. Rezultatele arată că o moleculă de semnalizare din tumoră influențează neutrofilele, diminuând efectul tratamentului.
Imunoterapia este utilizată pentru a activa sistemul imunitar al organismului împotriva cancerului, însă nu toți pacienții răspund la acest tratament. În studiul recent, cercetătorii au investigat modul în care neutrofilele influențează diferite forme de imunoterapie în două modele animale de melanom și cancer mamar.
Neutrofilele joacă un rol important în combaterea infecțiilor, dar pot avea funcții diferite în tumoră. Cercetătorii au comparat șoareci cu niveluri normale de neutrofile cu șoareci care nu aveau deloc aceste celule. În absența neutrofilelor, mai multe imunoterapii au fost mai eficiente, tumorile s-au micșorat mai mult, iar un număr mai mare de celule T, celule imune capabile să distrugă celulele canceroase, au pătruns în tumoră și s-au activat.
„Observăm că neutrofilele pot diminua efectul imunoterapiei prin influențarea activității celulelor T”, a declarat Shengduo Pei, fost student doctorand la Departamentul de Microbiologie, Biologie Tumorală și Celulară de la Institutul Karolinska și autor principal al studiului.
Studiul arată că neutrofilele se schimbă și ele ca răspuns la tratament. Atunci când se inițiază imunoterapia, neutrofilele încep să exprime PD-L1, o proteină care inhibă activitatea celulelor T. Această modificare este determinată de molecula de semnalizare interferon-gamma, produsă de celulele imune activate din interiorul tumorii. Îndepărtarea specifică a PD-L1 sau a receptorului pentru interferon-gamma din neutrofile a dus la o eficiență mai mare a tratamentului.
„Aceasta înseamnă că răspunsul neutrofilelor la imunoterapie nu este static, ci reglat de semnalele din mediul tumoral. De asemenea, subliniază importanța studiului mecanismelor inhibitorii care apar odată ce tratamentul a început. Rezultatele ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii care combină mai multe tratamente pentru a contracara aceste efecte inhibitoare”, a adăugat Mikael Karlsson, profesor în același departament.
Cercetătorii au găsit și indicații că aceleași mecanisme sunt prezente și la oameni, inclusiv analize ale probelor tumorale de la pacienți cu cancer pulmonar care au primit imunoterapie.
