OMS publică ghiduri cuprinzătoare pentru bolile filovirusului, inclusiv Ebola și Marburg
Pe fondul unei epidemii de Ebola cauzată de virusul Bundibugyo în Republica Democratică Congo, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat primele sale ghiduri cuprinzătoare pentru managementul clinic al bolilor provocate de filovirusuri, incluzând toate tipurile de virusuri Ebola și Marburg.
Noile ghiduri subliniază importanța îngrijirii suportive timpurii pentru a îmbunătăți supraviețuirea pacienților și rezultatele în sănătate, prezentând 16 recomandări bazate pe dovezi.
Bolile Ebola și Marburg sunt grave și adesea fatale, cu rate de mortalitate care variază între 25% și 90% în cele mai severe focare. De la descoperirea virusului Marburg în 1967, au fost raportate 72 de focare de boli Ebola și Marburg în Africa. Aceste focare au un impact socio-economic și psihologic semnificativ asupra comunităților afectate. În absența vaccinurilor și tratamentelor licențiate pentru boala cauzată de virusul Marburg, bolile provocate de virusurile Bundibugyo și Sudan, îngrijirea suportivă timpurie îmbunătățește semnificativ supraviețuirea.
Noile ghiduri reprezintă un exemplu perfect despre cum OMS folosește știința pentru a proteja și îngriji mai bine oamenii în timpul focarelor și urgențelor sanitare. Epidemia actuală de virus Bundibugyo este un memento clar al necesității unei îngrijiri medicale diligente, holistice și centrate pe pacient, pentru a salva vieți și a păstra demnitatea umană. Încurajăm guvernele și autoritățile să integreze aceste noi recomandări în pregătirea și răspunsul la focare, pentru a asigura îngrijire de înaltă calitate pentru toată lumea.
Ghidurile au fost elaborate prin consultări globale cu experți și se bazează pe cele mai recente dovezi științifice și cunoștințe clinice, traducând lecțiile învățate din recentele focare de boli Ebola și Marburg în recomandări practice pentru îmbunătățirea îngrijirii pacienților. OMS a mai emis anterior mai multe ghiduri privind îngrijirea clinică și terapiile specifice pentru boala provocată de virusul Ebola.
Noile ghiduri au fost dezvoltate în principal pentru a ghida lucrătorii din domeniul sănătății în îngrijirea pacienților, pentru a armoniza abordările clinice și pentru a permite administratorilor de facilități de sănătate și factorilor de decizie să planifice, să se pregătească și să răspundă mai bine la focarele de boli provocate de filovirusuri prin asigurarea unei aprovizionări adecvate de medicamente, echipamente biomedicale, suport de laborator și resurse umane.
Recomandările practice vizează sprijinirea lucrătorilor din domeniul sănătății de la linia întâi în identificarea deteriorării clinice, gestionarea deshidratării și șocului, îmbunătățirea monitorizării pacienților, livrarea intervențiilor de suport esențiale în condiții de siguranță și oferirea unui follow-up structurat pentru pacienții care s-au recuperat din bolile Ebola și Marburg. Printre principalele recomandări se numără:
- Utilizarea testelor de laborator clinice prioritizate pentru a monitoriza pacienții cu boală provocată de filovirus, pentru a identifica și gestiona problemele tratabile (cum ar fi hipoglicemia, disfuncțiile metabolice);
- Tratamentul rapid și precis al deshidratării la pacienții cu boală provocată de filovirus, utilizând rehidratarea orală și intravenoasă;
- Promovarea utilizării timpurii și precise a fluidelor intravenoase și a medicamentelor vasoactive pentru a trata șocul la pacienții cu boală provocată de filovirus, fiind ghidați de monitorizarea în serie a semnelor vitale și a markerilor de perfuzie;
- Asigurarea că, în cazul în care sunt prezente alte infecții bacteriene, inclusiv sepsisul bacterian, tratamentul adecvat cu antibiotice este inițiat;
- Oferirea de îngrijiri post-acute structurate pacienților care au supraviețuit bolii provocate de filovirus, pentru a promova bunăstarea și a preveni infecții suplimentare legate de persistența virală la persoanele care s-au recuperat.
Pentru boala cauzată de virusul Bundibugyo, la fel ca în cazul altor boli provocate de filovirusuri, recunoașterea timpurie, referirea rapidă și îngrijirea suportivă optimizată rămân componente fundamentale ale îngrijirii pacienților. Îngrijirea suportivă optimizată poate reduce complicațiile și oferă fundația pe care se desfășoară toate celelalte intervenții clinice. Este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru cercetarea clinică care evaluează tratamentele antivirale. Aceste ghiduri clinice completează orientările existente ale OMS și instrumentele operaționale concepute pentru a sprijini livrarea de îngrijire sigură și eficientă.