Saliva artificială din proteină de trestie de zahăr oferă protecție dinților împotriva acidului și cariilor
Un nou tip de salivă artificială, livrată sub formă de apă de gură și realizată dintr-o proteină modificată în laborator din trestie de zahăr numită CANECPI-5, ar putea ajuta la protejarea dinților pacienților cu cancer la cap și gât.
Pacienții care urmează tratamente de radioterapie în zona gurii pot suferi daune la nivelul glandelor salivare, ceea ce duce la o scădere a producției de salivă. Saliva joacă un rol esențial în controlul bacteriilor și menținerea sănătății orale, iar pierderea acesteia poate genera probleme dentare serioase.
Cercetătorii de la Școala de Stomatologie Bauru a Universității din São Paulo (FOB-USP) din Brazilia au descoperit că CANECPI-5 formează un „scut” protector asupra dinților. Această peliculă ajută la apărarea smalțului de acizii prezenți în băuturi precum sucul și alcoolul, dar și de acizii proveniți din stomac. Rezultatele au fost publicate în Journal of Dentistry.
Colaborarea internațională și designul studiului au fost realizate în cadrul lucrării de doctorat a lui Natara Dias Gomes da Silva la FOB-USP. Proiectul a implicat colaborarea cu oameni de știință de la Universitatea Federală din São Carlos (UFSCar) din Brazilia, Universitatea din California, San Francisco din Statele Unite și Colegiul de Stomatologie Yonsei din Coreea de Sud.
Studiul face parte din Proiectul Tematic „Modularea peliculei dobândite pentru a controla pierderea mineralelor dentare: descoperirea mecanismelor pentru a face terapiile posibile”, coordonat de profesorul Marília Afonso Rabelo Buzalaf de la FOB-USP.
„Am testat apa de gură dezvoltată cu CANECPI-5 aplicând această soluție pe mici bucăți de dinți de animal o dată pe zi, timp de un minut. Pe baza acestor rezultate, vom continua cercetările pentru a putea gândi la aplicații ale acestui produs”, a adăugat Silva, primul autor al articolului.
„Acesta este primul produs care folosește conceptul de peliculă dobândită [o peliculă subțire de protecție care se formează rapid pe suprafața dinților] pentru a trata xerostomia, care este senzația de gură uscată cauzată de lipsa de salivă. Folosim substanțe care vor reformula compoziția proteinelor ce se leagă de dinți”, explică Buzalaf.
„Am dezvoltat un proces prin care CANECPI-5 se leagă direct de smalțul dentar, ajutând la creșterea rezistenței dinților la acțiunea acizilor produși de bacterii”, subliniază Silva.
Studiul a arătat că CANECPI-5 funcționează cel mai bine atunci când este combinat cu fluor și xilitol. În testare, spray-ul de salivă artificială a redus activitatea bacteriană și a încetinit demineralizarea dentară – procesul prin care dinții pierd calciu și fosfat, devenind mai vulnerabili la carii.
Această dezvoltare este deosebit de importantă, deoarece în prezent nu există un produs dedicat tratării cariilor severe care apar adesea după radioterapia pentru cancerul de cap și gât.
„Saliva artificială îmbunătățește senzația de gură uscată și leziunile. Acest lucru ajută la reducerea disconfortului și combate bacteriile. În unele cazuri, utilizarea acestui tip de produs este temporară. În altele, este permanentă, deoarece multe persoane își pierd capacitatea de a produce salivă”, adaugă Buzalaf.
Proteina CANECPI-5 a fost deja brevetată. Următorul pas este creșterea producției prin parteneriate cu companii interesate de comercializarea tehnologiei.
„Am testat deja soluția sub formă de apă de gură, gel și film orodispersibil, care este un tip de plastic plasat pe limbă și se dizolvă, eliberând proteina. Am testat-o în mai multe forme și am constatat că CANECPI-5 funcționează foarte bine în toate. Vom continua să testăm alte tehnologii în cadrul Proiectului Tematic pentru a folosi nu doar această proteină, ci și altele”, spune Buzalaf.
Descoperirea CANECPI-5 provine din cercetările anterioare asupra cistatinelor (o familie de proteine implicate în diferite procese biologice) realizate în cadrul Proiectului Genomului de Trestie de Zahăr (SUCEST, FAPESP).
„Atunci, grupul nostru a identificat și produs, în formă recombinantă în bacterii, prima cistină din trestie de zahăr. Am numit-o CANECPI-1. Ulterior, am identificat și produs alte cinci cistatine din trestie, inclusiv CANECPI-5, care are activități inhibitoare potente împotriva peptidazelor cisteinice, care sunt enzimele țintă. Pe parcursul lucrării noastre, am observat că această proteină se leagă puternic de suprafețele netede, cum ar fi cuvettele de quartz utilizate în măsurarea activității. Aceasta ne-a condus să realizăm teste în parteneriat cu profesorul Marília Buzalaf privind legarea proteinei de smalțul dentar.
Cercetătorii afirmă că CANECPI-5 este deosebit de promițător deoarece protejează atât smalțul, cât și ajută la reglarea bacteriilor orale, fiind valoros pentru viitoarele tratamente dentare.
„CANECPI-5 a fost folosit și în lucrările altor colegi din domeniul stomatologiei, în special în cazul parodontozei. De asemenea, avem un proiect colaborativ cu un coleg de la Universitatea Federală din Uberlândia, folosind implanturi subcutanate de burete în șoareci, care a arătat că este capabil să reducă inflamația și să promoveze angiogeneza [formarea de noi vase de sânge] și fibrinogeneza [formarea fibrinogenului, o proteină esențială pentru coagularea sângelui], procese importante în repararea țesuturilor, ceea ce o face o moleculă candidată pentru utilizarea în vindecarea rănilor”, subliniază Silva.
Următorii pași pentru saliva artificială și aplicațiile dentare sunt continuarea explorării modului în care CANECPI-5 interacționează cu alți compuși.
Conform lui Buzalaf, una dintre direcții este combinarea CANECPI-5 cu un peptid derivat din statherină, o proteină prezentă în salivă, pentru a determina dacă acest hibrid ar putea oferi o protecție mai bună dinților împotriva acizilor proveniți din stomac. Un alt obiectiv este investigarea rolului său potențial în prevenirea bolii parodontale.
„Un alt aspect al Proiectului Tematic este asocierea CANECPI-5 cu vitamina E, deoarece această vitamină acționează ca un purtător, aducând proteina în contact cu dintele. Ne imaginăm că acest lucru ar putea facilita aplicarea produsului direct de către pacient acasă”, spune cercetătorul.
