Șase îndulcitori populari asociați cu îmbătrânirea accelerată a creierului
Îndulcitorii artificiali sunt adesea promovați ca alternative mai sănătoase pentru a savura alimente și băuturi dulci fără a consuma atât de mult zahăr.
Cu toate acestea, cercetări recente sugerează că unii dintre acești îndulcitori utilizați pe scară largă ar putea avea un efect negativ asupra sănătății creierului pe termen lung.
Un studiu publicat în Neurology, revista medicală a Academiei Americane de Neurologie, a constatat că persoanele care consumau cei mai mulți îndulcitori cu calorii reduse sau fără calorii au experimentat scăderi semnificativ mai rapide în abilitățile de memorie și gândire comparativ cu cei care consumau cei mai puțini. Asociația a fost deosebit de pronunțată în rândul persoanelor cu diabet.
Cercetătorii au analizat șapte îndulcitori utilizați frecvent în alimente și băuturi: aspartam, zaharină, acesulfame-K, eritritol, xilitol, sorbitol și tagatoză. Aceste ingrediente apar frecvent în produsele ultra-procesate, inclusiv sucuri dietetice, ape aromatizate, băuturi energizante, iaurturi și deserturi cu calorii reduse. Unele sunt vândute și separat pentru îndulcirea alimentelor și băuturilor.
„Îndulcitorii cu calorii reduse sau fără calorii sunt adesea considerați o alternativă sănătoasă la zahăr; cu toate acestea, constatările noastre sugerează că anumite îndulcitori pot avea efecte negative asupra sănătății creierului pe termen lung”, a declarat Claudia Kimie Suemoto.
Este important de menționat că rezultatele arată o asociație și nu o relație cauză-efect dovedită. Cercetătorii nu pot concluziona din acest studiu că consumul acestor îndulcitori dăunează direct creierului sau cauzează pierderi de memorie.
Studiul a urmărit aproape 13.000 de adulți timp de opt ani pentru a investiga dacă îndulcitorii ar putea fi conectați la sănătatea cognitivă. Cercetătorii au analizat datele de la 12.772 de adulți din Brazilia. Participanții aveau, în medie, 52 de ani la începutul studiului și au fost urmăriți timp de aproximativ opt ani.
La începutul studiului, participanții au completat chestionare detaliate despre dieta lor, descriind alimentele și băuturile consumate în anul anterior. Cercetătorii au folosit aceste răspunsuri pentru a estima consumul zilnic al fiecărei persoane din cei șapte îndulcitori.
Participanții au fost împărțiți în trei grupuri în funcție de cantitatea de îndulcitori consumată. Cei din grupul cu cel mai scăzut consum au avut o medie de 20 miligrame pe zi (mg/zi), în timp ce cei din grupul cu cel mai ridicat consum au avut o medie de 191 mg/zi. Spre comparație, 191 miligrame de aspartam reprezintă aproximativ cantitatea găsită într-o doză de suc dietetic.
Dintre cei șapte îndulcitori analizați, sorbitolul a avut cel mai mare consum mediu, de 64 mg/zi. Sorbitolul face parte dintr-o categorie de îndulcitori numită alcooli de zahăr, care oferă dulceață și sunt utilizați frecvent ca substituenți pentru zahăr.
Pe parcursul studiului, participanții au completat evaluări cognitive în trei momente: la început, la mijloc și la final. Aceste teste au măsurat mai multe abilități esențiale pentru funcționarea mentală cotidiană, inclusiv memorie, limbaj și viteza cu care creierul procesează informațiile.
Cercetătorii au evaluat fluența verbală, adică abilitatea de a recupera și produce rapid cuvinte, împreună cu memoria de lucru, care permite oamenilor să rețină și să utilizeze temporar informații. De asemenea, au testat reținerea cuvintelor și viteza de procesare pentru a determina cum au evoluat aceste abilități în timp.
Consumul ridicat de îndulcitori a fost asociat cu o scădere cognitivă de 62% mai rapidă. După ajustarea pentru factorii care ar putea influența sănătatea cognitivă, inclusiv vârsta, sexul, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare, cercetătorii au descoperit că participanții din grupul cu cel mai mare consum au experimentat o scădere cognitivă generală și a memoriei cu 62% mai rapidă comparativ cu cei din grupul cu cel mai scăzut consum. Această diferență a fost echivalentă cu aproximativ 1,6 ani suplimentari de îmbătrânire cognitivă pe parcursul perioadei studiate.
Chiar și consumul moderat a fost asociat cu diferențe măsurabile. Participanții din grupul de mijloc au avut o scădere cu 35% mai rapidă comparativ cu cei care consumau cei mai puțini îndulcitori, echivalentul a aproximativ 1,3 ani suplimentari de îmbătrânire cognitivă.
Aceste estimări descriu modificările în performanța testelor cognitive, mai degrabă decât o măsurare directă a îmbătrânirii biologice a creierului. De asemenea, nu înseamnă că toți cei care consumă îndulcitori artificiali vor experimenta probleme de memorie.
Asociații mai puternice au fost găsite în rândul adulților sub 60 de ani și al persoanelor cu diabet. Atunci când cercetătorii au examinat diferite grupe de vârstă, au descoperit că asociația nu era consistentă în rândul tuturor participanților. În rândul adulților mai tineri de 60 de ani, consumul mai ridicat de îndulcitori a fost legat de declinuri mai rapide în fluența verbală și în performanța cognitivă generală. Cu toate acestea, cercetătorii nu au găsit o asociație similară în rândul participanților mai în vârstă de 60 de ani.
De asemenea, relația a fost mai puternică în rândul persoanelor cu diabet decât în rândul celor fără această afecțiune. Această descoperire este deosebit de relevantă, deoarece persoanele cu diabet apelează frecvent la îndulcitori pentru a-și gestiona aportul de zahăr.
Examinând îndulcitorii individual, cercetătorii au identificat o altă distincție importantă. Șase dintre cei șapte îndulcitori au fost asociați cu declinuri mai rapide în performanța cognitivă generală, în special în memorie. Aceștia sunt aspartamul, zaharina, acesulfame-K, eritritolul, sorbitolul și xilitolul. Tagatoza a fost excepția; cercetătorii nu au găsit o asociere între consumul acesteia și declinul cognitiv în acest studiu. Totuși, această constatare nu dovedește că tagatoza protejează creierul sau este neapărat mai sigură decât ceilalți îndulcitori.
Aceste descoperiri ridică întrebări importante cu privire la faptul dacă înlocuirea zahărului cu alternative cu calorii reduse aduce întotdeauna beneficiile pentru sănătate pe care consumatorii le așteaptă, în special în ceea ce privește creierul.
