Suplimentarea cu vitamina D3 în sarcină poate îmbunătăți memoria copiilor la 10 ani
Un studiu derulat pe parcursul a zece ani, care a implicat copii danezi, sugerează că suplimentarea prenatală cu vitamina D3 în doze mari este asociată cu o performanță cognitivă mai bună la vârsta de zece ani, evidențiind sarcina ca o perioadă crucială pentru dezvoltarea cognitivă a copiilor.
Conform unei cercetări recente publicate în JAMA Network Open, suplimentarea cu vitamina D3 în doze mari în timpul sarcinii ar putea fi legată de o îmbunătățire a performanței cognitive la copiii care au ajuns la vârsta de zece ani.
Dezvoltarea cognitivă în copilărie se referă la schimbările și îmbunătățirile abilităților cognitive pe măsură ce copiii cresc. Aceasta reprezintă un factor major în realizările personale, sociale și profesionale, precum și în bunăstarea viitoare. Expunerea timpurie la factori de mediu, inclusiv la cei prenatali, are un rol esențial în modelarea dezvoltării cognitive a copiilor.
Deficiența de vitamina D este o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, având un impact semnificativ asupra dezvoltării cerebrale fetale. Studii pe animale au corelat deficiența de vitamina D cu deficite cognitive, inclusiv cu dificultăți în învățare și memorie.
De asemenea, deficiența de vitamina D în timpul sarcinii a fost asociată cu tulburări neuropsihiatrice, precum tulburarea de spectru autist, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate, precum și schizofrenia. Persoanele afectate de aceste tulburări se confruntă cu deficite cognitive semnificative, incluzând probleme de atenție și funcționare executivă.
Studiile anterioare pe subiecți umani, care au investigat impactul deficienței de vitamina D la mame asupra performanței cognitive a copiilor, au avut rezultate mixte, unele neavând efecte semnificative, în timp ce altele au raportat efecte pozitive.
Având în vedere rolul crucial al vitaminei D în neurodezvoltare, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au evaluat dacă suplimentarea cu vitamina D3 în doze mari în timpul sarcinii este asociată cu performanța cognitivă a copiilor la vârsta de 10 ani.
Studiul a inclus 623 de femei însărcinate din cele 700 de perechi mamă-copil înscrise în trialul original. Femeile au fost randomizate pentru a primi fie suplimentare cu vitamina D3 în doze mari, de 2.800 IU/zi, fie suplimentare standard (grup de control) din săptămâna 24 de sarcină până la o săptămână postpartum. Randomizarea a condus la expunerea prenatală a 247 de copii la vitamina D3 în doze mari și a 251 la doze standard.
Performanța cognitivă a copiilor a fost evaluată la vârsta de 10 ani prin teste neuropsihologice validate.
Cercetătorii au evaluat 11 funcții cognitive la copiii de 10 ani. Rezultatele testelor au arătat că suplimentarea cu vitamina D3 în doze mari a fost asociată pozitiv cu memoria verbală, memoria vizuală și flexibilitatea cognitivă, care reprezintă capacitatea mentală de a schimba rapid atenția între diferite sarcini. Totuși, asociația observată cu flexibilitatea cognitivă a dispărut după corectarea pentru multiple teste.
Analizele de sensibilitate au arătat că sexul copiilor, nivelurile de vitamina D ale mamelor înainte de suplimentare, nivelurile de vitamina D ale copiilor la vârstele de șase luni și șase ani, precum și suplimentarea cu acizi grași polinesaturați Omega-3 nu au modificat semnificativ asocierile observate.
Studiul sugerează că expunerea prenatală la vitamina D3 în doze mari este asociată cu o memorie vizuală și verbală îmbunătățită în copilăria mijlocie. De asemenea, se constată o flexibilitate cognitivă ușor mai bună la copiii născuți din mame care au fost suplimentate cu vitamina D3 în doze mari în timpul sarcinii.
Cercetătorii au explorat, de asemenea, dacă tulburările neurodezvoltamentale au vreo influență asupra performanței cognitive, analizând asocierea dintre suplimentarea cu vitamina D a mamelor și performanța cognitivă la copiii cu sau fără tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Aceștia au descoperit că asocierile observate nu păreau să fie influențate de statutul ADHD, deși analizele pe subgrupuri au fost limitate.
Studiul subliniază că asociația pozitivă între suplimentarea prenatală cu vitamina D3 și performanța cognitivă nu este explicată de nivelurile de vitamina D în copilărie timpurie, în special în intervalul de vârstă de șase luni până la șase ani. Această constatare sugerează că expunerea prenatală poate reprezenta o fereastră critică în care vitamina D poate fi asociată cu dezvoltarea cognitivă. Totuși, nivelurile de vitamina D la copii după naștere pot fi influențate de mai mulți factori de confuzie, inclusiv aportul dietetic de vitamină, compoziția corporală și fundalul etnic, și pot să nu reflecte cu exactitate statutul pe termen lung al vitaminei D.
În conformitate cu aceste descoperiri, un număr tot mai mare de dovezi sugerează că suplimentarea cu vitamina D în timpul sarcinii este asociată cu o densitate osoasă îmbunătățită, sănătate dentară mai bună și un număr mai mic de fracturi în copilărie. Aceste beneficii, împreună cu cele cognitive observate în acest studiu, susțin o reevaluare a creșterii dozelor de suplimentare prenatală cu vitamina D, mai degrabă decât emiterea unei recomandări clinice definitive bazate pe această analiză post hoc.
Femeile însărcinate incluse în studiu aveau un statut relativ ridicat al vitaminei D, cu doar o minoritate clasificată ca deficientă. Aceasta ar fi putut restricționa oportunitatea de a explora beneficiile cognitive ale suplimentării în rândul copiilor născuți din mame cu deficiență de vitamina D.
Majoritatea participanților la studiu erau femei albe cu niveluri ridicate de vitamina D la bază. Acest aspect ar putea restricționa generalizabilitatea descoperirilor pentru indivizi cu fundaluri etnice sau socio-demografice diferite.
În plus, studiul a utilizat o singură evaluare neurocognitivă la vârsta de 10 ani, ceea ce ar fi putut limita înțelegerea modelelor de dezvoltare cognitivă pe parcursul copilăriei. Fiind o analiză post hoc care nu a fost specificată în trialul original, studiul prezintă și un risc crescut de rezultate întâmplătoare.
