Un an după pierderea în greutate, cercetătorii analizează beneficiile pentru sănătate
Cercetătorii au urmărit femeile pe parcursul procesului de slăbire și al unui an de recâștigare parțială pentru a observa cum dieta, exercițiile aerobice, antrenamentele de rezistență și continuarea activității fizice influențează riscul cardiometabolic pe termen lung.
O analiză secundară a unui studiu randomizat publicat în revista Obesity a cuantificat modificările în riscul estimat pe 10 ani pentru evenimente cardiovasculare adverse majore (MACE) și diabet de tip 2 (T2D) în timpul și după pierderea în greutate, la un follow-up de un an, și a evaluat dacă aceste traiectorii de risc diferă în funcție de tipul de exercițiu.
Pierderea în greutate și exercițiile structurale reduc riscurile cardiometabolice și riscul de diabet, însă menținerea beneficiilor pe termen lung rămâne o provocare, deoarece recâștigarea în greutate poate diminua îmbunătățirile inițiale. Deși schimbările în stilul de viață îmbunătățesc sănătatea metabolică, efectele lor se reduc dacă greutatea este recâștigată.
Exercițiul fizic întărește și extinde efectele dietei de slăbire: antrenamentele aerobice îmbunătățesc sănătatea cardiovasculară, iar antrenamentele de rezistență conservă masa musculară și ajută la controlul glucozei. Studiile anterioare sugerează că o combinație de antrenamente aerobice și de rezistență poate oferi beneficii cardiometabolice mai ample, însă răspunsurile individuale și modificările factorilor de risc pot varia.
În ciuda eficienței dovedite pe termen scurt, există lacune importante în cercetare. Cele mai eficiente strategii pentru menținerea îmbunătățirilor metabolice după încheierea intervențiilor, în special atunci când greutatea este recâștigată, rămân insuficient înțelese.
Complexitatea interpretării multiplelor biomarkeri care se schimbă complică evaluarea reducerii riscurilor pe termen lung. În plus, tiparele de aderență la exerciții după intervenție sunt extrem de variabile, ceea ce limitează cunoștințele despre cum să se mențină sănătatea cardiometabolică în timp.
Analiza secundară actuală a examinat dacă pierderea în greutate și exercițiile structurate reduc riscurile estimate pe 10 ani pentru MACE și T2D în rândul femeilor supraponderale premenopauzale. Participantele eligibile erau femei afro-americane și euro-americane (IMC 27-30), nefumătoare, sănătoase, sedentare, cu cicluri menstruale regulate și toleranță normală la glucoză. Cele care utilizau contraceptive orale sau medicamente care alterau compoziția corporală au fost excluse.
Femeile au fost randomizate în grupuri Dietă + Aerobic, Dietă + Rezistență sau Dietă doar. Toți participanții au urmat o dietă de 800 kcal/zi pentru a ajunge la un IMC.
