Un nou instrument pentru evaluarea riscului de demență destinat țărilor cu cea mai mare nevoie

Un nou instrument pentru evaluarea riscului de demență destinat țărilor cu cea mai mare nevoie

O echipă internațională condusă de Universitatea Northumbria a dezvoltat și validat un instrument simplu, bazat pe cinci factori, pentru a identifica persoanele vârstnice cu risc crescut de demență în țările cu venituri mici și medii, unde aproximativ 60% din cazurile de demență la nivel mondial se înregistrează actualmente.

Numărul persoanelor afectate de demență este mai mare în aceste țări decât în orice altă parte, însă majoritatea instrumentelor utilizate pentru a prezice cine este expus riscului nu au fost concepute pentru aceste contexte. Echipa de cercetare condusă de Northumbria a avut ca scop reducerea acestei discrepanțe prin dezvoltarea unui nou scor de risc, construit din cinci factori cotidieni, destinat în mod special țărilor cu venituri mici și medii.

Studiul, publicat în American Journal of Epidemiology, a fost finanțat de Institutul Național pentru Cercetare în Sănătate și Îngrijire (NIHR) prin fonduri de dezvoltare internațională ale Guvernului britanic, pentru a sprijini cercetarea în domeniul sănătății globale, având suport suplimentar din partea Dementia Australia.

Demența afectează mai mult de 57 de milioane de oameni la nivel mondial, iar aproximativ 60% dintre aceștia locuiesc în țări cu venituri mici și medii din America Latină, Caraibe, Asia și Africa. Instrumentele existente de predicție au fost dezvoltate folosind date din țări cu venituri mari și s-au dovedit a fi ineficiente în alte medii, lăsând cercetătorii din țările cu venituri mici și medii fără o modalitate fiabilă de a identifica persoanele cu risc crescut.

Folosind date din peste 11.000 de adulți vârstnici din șapte țări și trei continente, echipa a construit și validat un model aplicabil printr-o conversație simplă – fără teste de sânge, scanări cerebrale sau echipamente specializate necesare.

„Știm că povara demenței se mută către părțile lumii cu venituri mai mici, dar modelele de predicție pe care se bazează clinicienii și cercetătorii au fost concepute pentru populații mai bogate. Acest model este un pas spre schimbarea acestei situații. Este simplu, construit pentru mediile în care este cel mai necesar și oferă cercetătorilor o modalitate practică de a găsi persoanele care ar trebui să fie subiecții studiilor și trialurilor viitoare”, a declarat Eduwin Pakpahan, din Grupul de Cercetare în Statistici Aplicate și Știința Datelor, Universitatea Northumbria.

Blossom Stephan, Președinte în Demență la Universitatea Curtin din Perth, Australia, și garant al studiului, a afirmat: „Acest studiu oferă o bază valoroasă pentru cercetările viitoare privind prevenirea demenței, mai incluzive. Cu o validare suplimentară în diverse regiuni, scorul ar putea ajuta la conturarea abordărilor care reflectă mai bine nevoile comunităților locale.”

Louise Robinson, Profesor de Asistență Medicală Primară și Îmbătrânire la Universitatea Newcastle, care a condus programul finanțat de NIHR din spatele studiului, a spus: „Demența crește cel mai rapid în țările cu venituri mici și medii, dar instrumentele pe care le folosim pentru a înțelege riscul provin în mare parte din țări mai bogate. Sunt încântată că această lucrare finanțată de NIHR ajută la reducerea acestei discrepanțe și le sunt recunoscătoare colegilor din rețeaua 10/66 Dementia Research Group care au făcut posibil acest lucru.”

Cum funcționează scorul de risc:

Scorul este construit din cinci factori, fiecare evaluabil printr-o conversație simplă cu un adult vârstnic și, atunci când este cazul, cu un membru al familiei sau îngrijitor:

• Vârsta – Cel mai puternic predictor individual. Riscul crește semnificativ de la 70 de ani și mai abrupt de la 80 de ani încolo.
• Implicarea socială – Dacă o persoană este căsătorită sau locuiește cu alții, cât de des își vede prietenii sau familia și dacă participă la grupuri comunitare sau religioase.
• Activitatea fizică – Cât de activă este o persoană în viața de zi cu zi, atât în muncă, cât și în timpul liber. Mișcarea zilnică, cum ar fi agricultura, mersul pe jos la piață sau sarcinile casnice, este considerată.
• Tensiune arterială ridicată – Hipertensiunea necontrolată afectează treptat vasele de sânge care furnizează creierului oxigen. Este frecventă, adesea nediagnosticată în medii cu venituri mai mici și este ieftin de gestionat.
• Dificultăți în gestionarea banilor – Evaluată prin întrebarea adresată unui membru al familiei sau îngrijitor despre eventualele schimbări notabile în capacitatea persoanei de a-și gestiona finanțele, adesea unul dintre primele semne de modificare cognitivă.

Fiecare factor contribuie cu puncte la un scor total cuprins între 0 și 9. O persoană cu un scor de 0 are aproximativ 1% șansă de a dezvolta demență în termen de trei ani; cineva cu un scor de 9 are aproape 19% șansă.

Modelul a fost construit și testat în șapte locații din China, Cuba, Republica Dominicană, Puerto Rico, Venezuela, Mexic și Peru, obținând un scor de acuratețe de 0,75 – peste pragul de 0,70 considerat în general util din punct de vedere clinic.

Cercetătorii subliniază că scopul principal al acestui instrument este cel de a fi utilizat în cercetare, oferind studiilor și trialurilor clinice o modalitate practică și cu costuri reduse de a identifica și recruta persoanele cu risc crescut de demență în medii unde astfel de instrumente au fost deficitare, și nu ca un test de screening de rutină pentru populația generală.

Echipa solicită, de asemenea, ca modelul să fie validat în regiuni care nu au fost acoperite de studiu, în special în Asia de Sud, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Africa Subsahariană.