Un sistem de clasificare inovator pentru cancerul mamar prezice succesul imunoterapiei
Introducerea inhibitorilor de puncte de control imun (ICIs) a marcat o schimbare majoră în tratamentele pentru cancer, însă o proporție semnificativă de paciente cu cancer mamar nu răspund la aceste terapii.
Ciclul cancer-imunitate (CIC) este un cadru conceptual care descrie procesul pas cu pas al răspunsului imunitar anti-tumoral, de la eliberarea antigenilor celulelor canceroase până la distrugerea celulelor tumorale de către celulele T. O deficiență în oricare dintre pași poate opri întregul ciclu și face imunoterapia ineficientă. Cu toate acestea, majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe pași individuali, ceea ce nu reușește să surprindă complexitatea răspunsului imunitar. Din aceste motive, se impune o abordare mai holistică și sistematică pentru a evalua cu precizie statutul imunitar al pacientului și a ghida deciziile terapeutice.
O echipă de cercetători de la Departamentul de Chirurgie Mamară al Centrului de Cancer Fudan și de la Departamentul de Oncologie al Colegiului Medical din Shanghai, Universitatea Fudan, a dezvoltat un nou sistem de clasificare pentru cancerul mamar bazat pe CIC. Studiul, publicat în 2026, detaliază cum acest cadru inovator poate prezice răspunsul pacienților la ICIs și identifică noi ținte terapeutice pentru a depăși rezistența la tratament. Echipa a creat un „scor CIC” pentru a măsura activitatea a șase pași cheie în răspunsul imunitar anti-tumoral.
Prin analizarea scorului fiecărui pas, pacienții au fost clasificați în trei clustere distincte CIC. Primul cluster (C1) a fost caracterizat ca un tumor „rece” din punct de vedere imunitar, cu o infiltrare imunitară scăzută, un prognostic slab și o abundență de macrofage M2 imunoprivative. În contrast, al treilea cluster (C3) a reprezentat un tumor „cald”, cu o infiltrare mare de celule imune, celule T active și cel mai bun răspuns la terapia ICI.
Cel mai neașteptat rezultat a fost identificarea celui de-al doilea cluster (C2), un subtip intermediar cu un defect unic în prezentarea antigenului. În ciuda unei încărcături mutaționale tumorale mari (TMB), care de obicei sugerează o reacție favorabilă la imunoterapie, tumorile C2 au prezentat frecvent pierderea heterozigozității antigenului leucocitelor umane (HLA) și un microambient tumoral imunoprivativ, bogat în celule dendritice disfuncționale și celule T reglatoare (Tregs). Analizele multi-omice au dezvăluit dependențe metabolice specifice pentru fiecare cluster, C1 arătând o îmbogățire a metabolismului sphingolipidic, iar C2 având o dependență puternică de metabolismul serinei. Enzima PSAT1 a fost identificată ca un regulator metabolic cheie în C2, iar reducerea expresiei acesteia în celulele canceroase a dus la diminuarea expresiei unor molecule imunoprivative esențiale, cum ar fi *PD-L1* și TGFB1.
„CIC oferă un cadru puternic pentru a înțelege cum tumorile evadează sistemul imunitar”, au declarat autorii. „Prin construirea unui scor cuprinzător care surprinde eficiența întregului ciclu, am trecut dincolo de simpla paradigmă a tumorilor ‘calde’ și ‘reci’ pentru a identifica defecte distincte, care pot fi acționate. Acest lucru ne permite nu doar să prezicem care pacienți vor beneficia de actualele imunoterapii, ci și să vedem exact unde se rupe ciclul, orientându-ne către noi strategii combinate mai bine țintite pentru a remedia aceste deficiențe și a îmbunătăți rezultatele pentru un spectru mai larg de pacienți.”
Acest nou sistem de clasificare are implicații imediate și de amploare pentru practica clinică. Oferă un biomarker robust, scorul CIC, care ar putea fi utilizat pentru a stratifica pacienții cu cancer mamar, identificându-i pe cei mai predispuși să răspundă la terapia ICI și protejându-i pe ceilalți de efectele secundare inutile. Mai important, descoperirea mecanismelor distincte de evaziune imună în fiecare subtip pavează calea pentru noi terapii combinate. Pentru pacienții cu tumori C1, tratamentele ar putea necesita concentrarea pe transformarea microambientului „rece” într-unul „cald”, în timp ce pentru pacienții C2, strategiile de îmbunătățire a prezentării antigenului, potențial prin țintirea PSAT1 sau depășirea pierderii HLA, ar putea fi esențiale.
