Un studiu leagă COVID-ul de lungă durată la copii de rezultate academice slabe și probleme de atenție
Un studiu major din Statele Unite sugerează că efectele COVID-ului de lungă durată în rândul copiilor ar putea depăși simptomele persistente, influențând modul în care aceștia învață, se concentrează și interacționează cu colegii la școală.
O cercetare recent publicată în jurnalul Academic Pediatrics subliniază impactul mai larg al COVID-ului de lungă durată (LC) asupra copiilor, extinzându-se dincolo de simptomele fizice, afectând funcționarea academică și socială. Folosind date din cohorta RECOVER-Pediatrics, finanțată de National Institutes of Health (NIH), care include aproape 2.000 de participanți, cercetătorii au examinat rezultatele în rândul copiilor și adolescenților de vârstă școlară.
Studiul a constatat că copiii cu LC aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a experimenta scăderi ale notelor, dificultăți de atenție și o implicare redusă în activitățile de grup, ridicând astfel îngrijorări cu privire la consecințele educaționale și de dezvoltare pe termen lung.
COVID-ul de lungă durată la copii reprezintă o condiție cronică complexă asociată infecției, care poate afecta multiple sisteme organice și se poate manifesta prin simptome specifice vârstei. Deși recunoașterea impactului său clinic a crescut, cercetătorii au început abia recent să analizeze influența sa asupra funcționării cotidiene.
Performanța școlară și relațiile cu colegii, esențiale pentru dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională, pot fi deosebit de vulnerabile. În timp ce majoritatea studiilor din Statele Unite s-au concentrat pe perturbările cauzate de pandemie, există dovezi limitate care leagă virusul în sine de rezultatele educaționale și sociale, lăsând o lacună critică în înțelegerea impactului mai larg al COVID-ului de lungă durată pediatric.
Cercetătorii au evaluat datele RECOVER-Pediatrics pentru a analiza asocierea între COVID-ul de lungă durată și rezultatele funcționale la copii și adolescenți. Studiul a inclus copii cu vârste între 6 și 11 ani și adolescenți cu vârste între 12 și 17 ani, recrutați între februarie 2022 și noiembrie 2024.
Participanții au avut o infecție confirmată cu SARS-CoV-2 cu cel puțin 90 de zile înainte de înscrierea în studiu. Niciunul dintre aceștia nu a fost înscris în termen de 30 de zile de la o reinfecție cunoscută sau nu a avut antecedente de sindrom inflamator multisistemic la copii (MIS-C). Toate datele privind rezultatele au fost bazate pe chestionare completate de îngrijitori.
Cercetătorii au utilizat indicele bazat pe simptome al RECOVER, validat pentru populații pediatrice, pentru a defini COVID-ul de lungă durată. Au ales deteriorarea performanței academice ca rezultat principal de interes în studiu.
Printre rezultatele secundare, au evaluat dificultățile de atenție, scăderea plăcerii în interacțiunile cu colegii și dacă un copil primea sau era evaluat pentru un Program Educațional Individualizat (IEP). Dificultățile de atenție au fost măsurate folosind Măsura de Simptome Transversale Nivel 1, evaluată de părinți/tutori din DSM-5, iar angajarea socială a fost evaluată prin chestionare bazate pe sistemul de măsurare a rezultatelor raportate de pacienți (PROMIS).
Cercetătorii au aplicat o abordare de potrivire stratificată pe vârstă pentru a compara participanții cu COVID de lungă durată și cei sub pragul de cercetare LC. Aceștia au potrivit copiii pe baza unor factori cheie, inclusiv vârstă, sex, momentul infecției cu SARS-CoV-2 și perioada de înscriere în studiu.
Folosind modele de regresie Poisson modificate, au calculat estimările efectului sub formă de rapoarte de risc (RR) pentru fiecare asociere, ajustând pentru educația îngrijitorului, insecuritatea alimentară și statutul de vaccinare. În plus, în rândul copiilor de vârstă școlară, echipa a efectuat o analiză de sensibilitate pentru a ține cont de influența potențială a refuzului școlii asupra clasificării LC. Deoarece studiul a fost transversal, a putut identifica asocieri, dar nu a putut stabili cauzalitatea.
Analiza finală a inclus 1.976 de participanți, dintre care 406 erau copii de vârstă școlară, iar 1.570 adolescenți. În ambele grupuri, COVID-ul de lungă durată a fost constant asociat cu rezultate academice și sociale mai slabe. Copiii cu LC au raportat mai frecvent scăderi ale notelor comparativ cu colegii lor sub pragul de cercetare LC (18% față de 7,0%; RR, 2.2).
Un model similar a fost observat și în rândul adolescenților, unde 29% dintre cei cu LC au raportat scăderea notelor comparativ cu 11% în grupul sub pragul de cercetare LC (RR, 2.4). Principalul rezultat academic a fost că îngrijitorii au raportat că pandemia a făcut ca notele să fie „mult mai proaste”.
Pe lângă performanța academică, COVID-ul de lungă durată a fost asociat cu dificultăți semnificative în ceea ce privește atenția și funcționarea socială. Copiii cu LC au experimentat dificultăți moderate până la severe de atenție mai frecvent decât cei din grupul sub pragul de cercetare LC (38% față de 14%; RR 2.5). De asemenea, aceștia au raportat o plăcere semnificativ mai mică în interacțiunile cu colegii (28% față de 9,0%; RR 2.8).
În plus, 35% dintre copiii cu LC primeau sau erau evaluați pentru un Program Educațional Individualizat (IEP), comparativ cu 22% dintre cei din grupul sub pragul de cercetare LC, deși această asociere a fost mai puțin sigură după ajustare. Printre adolescenți, au fost observate disparități similare. Dificultățile de atenție au fost raportate de 37% dintre adolescenții cu LC, comparativ cu 11% în grupul sub pragul de cercetare LC, în timp ce 43% din grupul LC au raportat o interacțiune redusă cu colegii, comparativ cu 21%. Implicarea în IEP a fost, de asemenea, mai mare în grupul LC (27% față de 15%; RR, 1.7). Analizele de sensibilitate în rândul copiilor mai mici au produs rezultate consistente, întărind robustețea acestor constatări.
Aceste descoperiri subliniază faptul că COVID-ul de lungă durată la copii depășește simptomele clinice, perturbând învățarea, atenția și relațiile cu colegii în etape cheie ale dezvoltării. Rezultatele indică o nevoie urgentă de sisteme de sprijin targetate la nivel școlar, inclusiv planuri educaționale individualizate, acomodări în clasă și strategii pentru a încuraja angajamentul social. Cu toate acestea, autorii au menționat că constatările privind IEP-urile ar putea reflecta atât vulnerabilități preexistente, cât și dificultăți noi sau agravate după apariția LC.
Privind spre viitor, cercetările longitudinale sunt esențiale pentru a urmări traiectoriile de recuperare și pentru a clarifica mecanismele de bază, inclusiv efectele neurocognitive. Studiile vi
