Studiul Rutgers evidențiază importanța măsurării taliei în depistarea obezității
Măsurarea taliei poate fi una dintre cele mai simple și eficiente metode de a detecta riscurile pentru sănătate asociate obezității, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Rutgers Health.
Studiul, publicat în JAMA Network Open, a constatat că combinarea indicelui de masă corporală (IMC) cu circumferința taliei, sau utilizarea circumferinței taliei singure, a avut o performanță similară cu o nouă definiție propusă a obezității, care include mai multe măsurători corporale.
Aceste descoperiri sugerează că o măsurare rapidă a taliei ar putea oferi medicilor și pacienților un instrument practic pentru identificarea unor cantități potențial nesănătoase de grăsime corporală și a riscurilor de sănătate asociate.
Este important să fiți atenți la nevoia de a slăbi cureaua sau de a cumpăra pantaloni mai mari. Deși dimensiunea îmbrăcămintei nu este același lucru cu o măsurare corectă a circumferinței taliei, aceasta poate fi un semn timpuriu al unor cantități nesănătoase de grăsime corporală. Măsurarea taliei, împreună cu greutatea, poate ajuta la identificarea mai devreme a riscurilor pentru sănătate și poate oferi o oportunitate de a reduce riscul de diabet, boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și anumite tipuri de cancer.
Cercetătorii de la Rutgers Health au evaluat datele de la 1.900 de adulți din SUA cu vârste cuprinse între 20 și 59 de ani, care au participat la National Health and Nutrition Examination Survey. Studiul a comparat mai multe metode de diagnosticare a obezității, alături de o metodă foarte precisă de măsurare a grăsimii corporale.
Cercetătorii au analizat o nouă structură propusă pentru obezitate de un grup multidisciplinar de experți independenți, care include IMC, circumferința taliei, raportul talie-înălțime și raportul talie-șold. Deși această structură a identificat mai multe persoane cu exces de grăsime corporală, cercetătorii au descoperit că metodele mai simple au obținut același nivel de acuratețe.
O definiție bazată fie pe IMC, fie pe circumferința taliei a arătat un echilibru mai bun între identificarea corectă a persoanelor cu obezitate și evitarea diagnosticului fals pozitiv. Circumferința taliei singure a avut o performanță aproape la fel de bună.
Cercetătorii au subliniat că circumferința șoldului, una dintre măsurile necesare conform noii structuri propuse, este rar colectată în practica clinică de rutină. În schimb, circumferința taliei este din ce în ce mai recunoscută în ghidurile clinice și este relativ ușor de obținut în setările de îngrijire primară.
„Descoperirile noastre arată că nu este necesar să aveți multiple măsurători complexe pentru a identifica riscurile pentru sănătate asociate obezității”, a afirmat Aayush Visaria, care este și instructor în Departamentul de Medicină de la Rutgers Robert Wood Johnson Medical School. „O măsurare a taliei oferă multe dintre informațiile necesare și este fezabilă atât pentru clinicieni, cât și pentru pacienți.”
Studiul a mai constatat că IMC-ul singur a ratat un număr considerabil de persoane care îndeplineau criteriile de grăsime corporală pentru obezitate, întărind îngrijorările că IMC-ul nu surprinde pe deplin diferențele în compoziția corporală sau distribuția grăsimii.
Cercetătorii au declarat că rezultatele ar putea ajuta la informarea viitoarelor recomandări de screening pentru obezitate și să susțină utilizarea mai largă a măsurării taliei în îngrijirea sănătății de rutină.
