Un studiu suedez arată că beneficiile fitnessului depășesc riscurile fibrilației atriale
Un nou studiu realizat pe un eșantion de peste un milion de tineri suedezi sugerează că riscul de fibrilație atrială asociat cu un nivel ridicat de fitness este mai mic decât estimările anterioare, iar beneficiile în ceea ce privește reducerea riscurilor de alte boli cardiovasculare depășesc acest risc.
Studiile anterioare au indicat că sportivii de anduranță tineri și bărbații tineri cu un nivel de fitness ridicat au un risc crescut de a dezvolta fibrilație atrială mai târziu în viață, comparativ cu ne-sportivii și cei cu niveluri de fitness scăzute. Însă, amploarea acestui risc a rămas neclară.
Analizele anterioare nu au determinat în mod clar cât din riscul crescut se datorează fitnessului în sine față de alți factori. De asemenea, nu s-a stabilit dacă riscul variază pe parcursul vieții, în timp ce se iau în considerare beneficiile pe care un nivel ridicat de fitness le poate aduce. Evaluarea potențialelor riscuri trebuie să fie comparată cu beneficiile potențiale.
În noul studiu, cercetătorii au realizat o analiză mai detaliată. Pe lângă examinarea riscului de fibrilație atrială, au investigat și riscurile pentru alte boli cardiovasculare. Scopul a fost de a determina la ce vârstă beneficiile încep să depășească riscurile.
Studiul s-a bazat pe datele de conscripție națională din perioada 1972-1995, incluzând peste un milion de tineri suedezi, cu o medie de 18 ani, care au finalizat un test de capacitate fizică. Folosind registrele naționale, cercetătorii au urmărit datele despre boli ale acestei cohorte până în 2023, colectând informații despre diagnosticele de fibrilație atrială și alte boli cardiovasculare, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale și infarctul miocardic.
Aproape jumătate de milion dintre conscripții erau frați, iar printre aceștia, cercetătorii au realizat o analiză separată pentru a obține o imagine mai precisă asupra efectelor. Analiza fraților a comparat frații compleți cu diferite niveluri de fitness, permițând astfel controlul factorilor familiari care ar putea influența rezultatele, cum ar fi factorii genetici și de mediu.
În analiza tradițională, bărbații cu cele mai mari niveluri de fitness prezentau un risc crescut de fibrilație atrială comparativ cu cei cu cele mai scăzute niveluri de fitness. Până la vârsta de 40 de ani, acest risc crescut era mai mare decât efectele pozitive în ceea ce privește reducerea riscurilor pentru alte boli cardiovasculare. După această vârstă, beneficiile au început să depășească riscurile.
Cu toate acestea, când cercetătorii au comparat frații compleți, legătura dintre un nivel ridicat de fitness și riscul de fibrilație atrială s-a dovedit a fi mai slabă. Ca urmare, echilibrul între risc și beneficiu s-a îmbunătățit.
„Am putut apoi să observăm că efectul dependent de vârstă a dispărut. În schimb, am constatat că efectul net a fost pozitiv încă de la început, iar beneficiile au crescut odată cu înaintarea în vârstă. Dintr-o perspectivă pe termen lung, constatările arată că beneficiile unui nivel ridicat de fitness depășesc riscurile”, a afirmat Marcel Ballin.
Rezultatele analizei fraților sugerează că relațiile observate în studiile anterioare ar putea fi explicate parțial de factorii pe care frații îi împărtășesc, mai degrabă decât de fitness în sine.
„Frații împărtășesc aproximativ jumătate din genele lor, dar și în mod parțial factori socio-economici, de mediu, mediul din copilărie și comportamentali. Acești factori ar putea afecta atât nivelurile de fitness, cât și riscul diverselor boli, inclusiv bolile cardiovasculare. Prin urmare, se poate presupune că constatările devin mai fiabile atunci când luăm în considerare acești factori, comparativ cu o analiză tradițională”, a adăugat Marcel Ballin.
„Studiul nostru arată că există motive întemeiate pentru a nuanța și diminua mesajul, care a fost, uneori, larg răspândit, că un nivel ridicat de fitness sau participarea la competiții ar prezenta un mare risc pentru sănătatea cardiovasculară a unei persoane. Riscul de fibrilație atrială nu este, desigur, zero, dar, pe de altă parte, beneficiile sunt semnificativ mai mari”, a conchis Marcel Ballin.
