Valurile de căldură din timpul verii cresc riscul de deces la pacienții cardiovasculari

eWell
eWell

Valurile de căldură din timpul verii cresc riscul de deces la pacienții cardiovasculari

Analiza realizată în Regatul Unit pe baza datelor medicale ale peste 60.000 de persoane cu boli cardiovasculare arată că, pe parcursul a 16 ani, cei expuși la temperaturi medii de vară mai ridicate pe termen lung au avut un risc mai mare de deces, la fel ca cei expuși la mai multe valuri de căldură. Ka Yan Lai, de la Universitatea din Hong Kong, și colegii săi prezintă aceste rezultate în revista cu acces deschis PLOS Climate.

Potrivit datelor climatice globale, ultimul deceniu a fost cel mai călduros înregistrat de Pământ, iar cercetătorii se așteaptă ca extremele de căldură din timpul verii să se intensifice în viitor. Cercetările anterioare au asociat temperaturile extreme cu rate mai mari ale mortalității generale, iar unele dovezi sugerează că anumite subgrupuri, precum persoanele cu afecțiuni cardiace, pot fi deosebit de sensibile.

Totuși, puține studii au analizat posibile legături între temperaturile extreme și mortalitatea în rândul persoanelor cu boli cardiovasculare. Pentru a acoperi această lacună, Lai și colegii săi au analizat datele medicale ale 63.860 de voluntari incluși într-un studiu de mari dimensiuni numit U.K. Biobank, fiecare dintre ei fiind diagnosticat recent cu boală cardiovasculară între 2006 și 2022. Au folosit înregistrările de temperatură pentru a determina expunerea la căldură în pătrate de rețea de un kilometru pătrat și le-au asociat cu adresa de domiciliu a fiecărui pacient.

Pe parcursul perioadei de studiu de 16 ani, 12.237 dintre pacienți au decedat. Cercetătorii au constatat că persoanele expuse la temperaturi medii de vară mai ridicate pe termen lung au avut un risc mai mare de deces, fiecare creștere cu un grad fiind asociată cu un risc cu 15% mai mare. Între timp, persoanele expuse la patru sau mai multe evenimente de căldură de scurtă durată au avut un risc de mortalitate cu 24% mai mare comparativ cu cei expuși la două sau mai puține.

Aceste riscuri au rămas evidente și în cazul subgrupurilor de pacienți cu anumite tipuri de boli cardiovasculare, precum fibrilația atrială și insuficiența cardiacă.

Analiza a arătat, de asemenea, că riscurile de mortalitate asociate temperaturilor mai ridicate au fost mai mari în rândul persoanelor fără studii universitare și al celor care locuiesc în cartiere cu nivel mai ridicat de deprivare și cu spații verzi mai puține, precum parcurile.

O analiză suplimentară a efectelor pe termen scurt ale evenimentelor de căldură extremă arată rezultate consecvente. Persoanele au prezentat un risc mai mare de deces atunci când au fost expuse la temperaturi zilnice mai ridicate din timpul verii, măsurate în ziua decesului și în cele cinci zile anterioare, comparativ cu expunerea din intervalul de control. Riscul a rămas evident și în cazul subgrupurilor de pacienți cu fibrilație atrială și cu cardiopatie ischemică.

Cercetătorii concluzionează că eforturile de reducere a mortalității asociate căldurii în rândul persoanelor cu boli cardiovasculare vor necesita probabil o combinație de strategii comunitare, precum asigurarea unor locuințe și infrastructuri rezistente la căldură și înverzirea urbană, dar și adaptări personalizate. Cercetările viitoare ar putea aborda unele dintre limitele studiului, de exemplu prin luarea în considerare a unor factori suplimentari, precum utilizarea aerului condiționat sau deplasările către locuri cu temperaturi diferite.

Ka Yan Lai, de la Universitatea din Hong Kong, afirmă: „Impactul asupra sănătății al evenimentelor de căldură extremă a fost rar studiat la persoanele cu afecțiuni preexistente. În acest studiu, am găsit dovezi ale efectelor căldurii pe termen lung și pe termen scurt asupra supraviețuirii persoanelor cu afecțiuni cardiace.”

Dr Lai adaugă: „Constatările noastre sugerează necesitatea unor intervenții la mai multe niveluri, de la politicile de design și planificare urbană până la strategiile de răcire și alegerea personală a locuinței, pentru a consolida reziliența la schimbările climatice și a salva vieți, în special în subgrupurile vulnerabile.”

Coautorul, prof. Chinmoy Sarkar, rezumă: „Creșterea previzionată a intensității și frecvenței evenimentelor de căldură extremă, împreună cu schimbarea demografică spre societăți îmbătrânite, va face ca protejarea rezidenților vulnerabili și fragili, cu boli cronice precum bolile cardiovasculare, să fie de o importanță majoră pentru sănătatea publică. Un mix de strategii comunitare, precum designul urban și intervențiile bazate pe natură (înverzirea) pentru ventilația urbană, poate fi combinat atent cu adaptări comportamentale individuale (răcirea locuinței) pentru a proteja împotriva expunerii la căldură extremă.”

Distribuie acest articol