Expunerea alimentară la metale toxice duce la peste un milion de decese anual
Copiii cu vârsta sub cinci ani se confruntă cu un risc de aproape trei ori mai mare de îmbolnăvire din cauza alimentelor nesigure decât copiii mai mari și adulții, conform unor estimări recente publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Deși reprezintă doar 9% din populația globală, copiii mici suferă aproape o treime din toate cazurile de boli transmise prin alimente, în special boli diareice care pot fi mortale pentru acest grup vulnerabil. În plus, expunerea la substanțe chimice periculoase, cum ar fi metilmercuriul și plumbul din alimente, poate afecta dezvoltarea creierului și poate provoca probleme neurologice și de dezvoltare pe termen lung.
OMS estimează că alimentele nesigure cauzează aproximativ 866 de milioane de îmbolnăviri și 1,5 milioane de decese anual, multe dintre acestea putând fi prevenite prin măsuri precum îmbunătățirea accesului la apă, sanitație și igienă, practici de siguranță alimentară, cum ar fi pasteurizarea, și acces la îngrijiri medicale pentru populațiile vulnerabile. Deși povara totală a bolilor transmise prin alimente a scăzut din 2000, inegalitățile regionale majore persistă, cu cea mai mare povară în Africa și Asia de Sud-Est.
Expunerea la pericole biologice, inclusiv bacterii și virusuri transmise prin alimente, precum și infecții parazitare, a provocat majoritatea bolilor transmise prin alimente (aproximativ 860 de milioane în 2021), în timp ce expunerile chimice au condus la o proporție disproporționată de decese. În 2021, pericolele chimice au reprezentat un procent impresionant de 73% din decesele cauzate de alimentele contaminate. Cele mai multe dintre aceste decese legate de substanțe chimice au fost asociate cu arsenicul anorganic (42%) și plumbul (31%), în principal deoarece aceste expuneri cresc riscul de boli cardiovasculare și cancer.
Pe lângă impactul asupra sănătății, studiul estimează că în 2021, bolile transmise prin alimente au dus la pierderi de productivitate de aproximativ 310 miliarde USD (timp pierdut de la muncă din cauza bolii). Când impactul economic a fost ajustat pentru diferențele de costuri de trai între țări, estimarea a crescut la 647 miliarde USD în pierderi de productivitate.
Securitatea alimentară nu este o problemă abstractă – afectează fiecare masă, fiecare familie, în fiecare zi. Alimentele nesigure au fost întotdeauna o problemă majoră de sănătate publică, dar până acum ne lipsea o imagine de ansamblu a impactului uman și economic copleșitor. Aceste estimări noi schimbă acest lucru. Pentru prima dată, țările au date proprii pentru a vedea unde este cea mai mare povară. Cu această cunoștință, guvernele pot prioritiza acțiunile necesare pentru a proteja sănătatea oamenilor.
Analiza nouă a OMS extinde semnificativ baza de dovezi prin evaluarea a 42 de pericole alimentare majore, inclusiv bacterii, virusuri, paraziți și substanțe chimice, din 194 de țări, între 2000 și 2021. Estimările includ acum pericole noi, cum ar fi metalele, rotavirusul și Trypanosoma cruzi (parazitul care provoacă boala Chagas).
Alimentele pot fi contaminate cu substanțe chimice precum arsenicul anorganic, plumbul și metilmercuriul din surse naturale și activități umane. Odată ce aceste substanțe au intrat în lanțul alimentar, sunt adesea dificil sau imposibil de eliminat. OMS solicită guvernelor să prevină contaminarea la sursă – prin practicile agricole mai bune, controale industriale mai stricte și reglementări de mediu mai puternice.
Deși prezența unor metale în alimente a scăzut în timp, aceste estimări relevă pentru prima dată povara bolilor cardiovasculare, cancerelor și dizabilităților intelectuale rezultând din expunerea dietetică la metale. Arsenicul anorganic și plumbul sunt responsabile pentru mai mult de un milion de decese într-un singur an; metilmercuriul poate afecta dezvoltarea creierului și poate provoca probleme neurologice și de dezvoltare pe termen lung la copii.
O criză a echității
Dietele în evoluție, presiunile de mediu, globalizarea și inegalitățile din sistemele alimentare continuă să contureze cine este cel mai expus la alimente nesigure. Copiii și persoanele care trăiesc în comunități cu resurse reduse suportă cea mai mare povară de sănătate, în special în țările cu venituri mici și medii. Regiunile Africa și Asia de Sud-Est împreună reprezintă aproape trei sferturi din toate bolile transmise prin alimente și 60% din decesele globale.
„Acest raport este un apel de trezire – dar și o foaie de parcurs. Datele arată că bolile transmise prin alimente nu sunt doar persistente, ci sunt agravate de schimbările climatice, care cresc riscurile de contaminare, și de rezistența antimicrobiană, care face infecțiile mai greu de tratat. Nu putem aborda aceste amenințări singuri”, a declarat un ofițer tehnic pentru siguranța alimentară din cadrul OMS. „O abordare One Health – integrând sănătatea umană, animală, a plantelor și a mediului – este esențială. Țările trebuie să acționeze urgent, folosind aceste estimări pentru a ținti intervențiile, a investi în supraveghere și a elimina silozurile dintre sectoarele sănătății, agriculturii și mediului. Întârzierea costă vieți.”
Estimările acoperă 42 de pericole alimentare, dar multe alte pericole potențial importante nu au putut fi incluse din cauza datelor insuficiente. Acestea includ bacterii rezistente la antimicrobiene, reziduuri de pesticide și substanțe per- și polifluoroalchilice (PFAS). Alte rezultate de sănătate, cum ar fi afectarea creșterii din expunerea la aflatoxină sau bacterii enteropatogene, și nașterile moarte din cauza listeriozei, au fost de asemenea excluse. Aceste omisiuni subliniază nevoia urgentă de date naționale mai ample, de investiții extinse în cercetare și de întărirea supravegherii pentru a caracteriza mai bine amploarea bolilor cauzate de cele peste 200 de pericole biologice cunoscute și numeroasele pericole chimice transmise prin alimente.
Datele la nivel național acoperind anii 2000-2021 ajută guvernele să își concentreze politicile și acțiunile către zonele cu cea mai mare povară. Aceste estimări sunt concepute pentru a sprijini clasificarea națională a riscurilor, permițând guvernelor să compare amenințările la adresa siguranței alimentare, să prioritizeze intervențiile, să întărească colaborarea multisectorială și să aloce resurse mai eficient.
