Intervale mai lungi între mese, legate de acumularea rapidă a bolilor cronice
Persoanele în vârstă care au intervale mai lungi între mese acumulează boli cronice mai repede în timp, comparativ cu cei care au intervale mai scurte, conform unui studiu realizat de Institutul Karolinska și publicat în Journal of Internal Medicine.
Asocierea a fost cea mai pronunțată în rândul persoanelor cu vârsta de 78 de ani și peste.
Interesul pentru post a crescut în ultimii ani, însă se știe relativ puțin despre modul în care temporizarea meselor afectează sănătatea persoanelor în vârstă. În acest nou studiu, cercetătorii au investigat dacă durata celui mai lung interval zilnic între mese este asociată cu acumularea bolilor cronice în timp.
Cercetătorii au folosit date din Studiul Național Suedez asupra Îmbătrânirii și Îngrijirii din Kungsholmen (SNAC-K), care include 2.981 de persoane din Stockholm cu vârsta de 60 de ani sau mai mult la începutul studiului. Participanții au fost urmăriți timp de până la 15 ani. Durata intervalelor dintre mese a fost estimată pe baza informațiilor auto-raportate de participanți despre când mâncau de obicei într-o perioadă de 24 de ore.
Intervalele mai lungi între mese au fost asociate cu o acumulare mai rapidă a bolilor cronice în timp. În special, persoanele ale căror intervale cele mai lungi între mese într-o zi tipică erau de 14 până la 24 de ore au acumulat boli cronice mai repede decât cei ale căror intervale cele mai lungi erau de 6 până la 11,5 ore. Această asociere a fost observată pentru numărul total de boli cronice, precum și pentru bolile cardiovasculare și neuropsihiatrice, dar nu și pentru bolile musculo-scheletice.
O mare parte din cercetarea privind postul a fost efectuată în rândul populațiilor mai tinere sau de vârstă medie. „Constatările noastre sugerează că asocierile pot fi diferite la persoanele în vârstă, în special în rândul celor mai în vârstă”, a declarat Adrián Carballo Casla, ultimul autor al studiului și cercetător postdoctoral la Centrul de Cercetare asupra Îmbătrânirii, Departamentul de Neurobiologie, Științe ale Îngrijirii și Societate, Institutul Karolinska.
Cercetătorii subliniază că studiul nu poate determina o relație de cauzalitate. Deși intervalele mai lungi între mese au fost legate de o acumulare mai rapidă a bolilor, studiul nu poate stabili dacă modelul de post a contribuit independent la acest rezultat.
