Cercetarea pe aproape un milion de adulți examinează legătura dintre consumul de băuturi fierbinți și cancerul esofagian
Un studiu care a implicat aproape un milion de adulți din Regatul Unit investighează modul în care temperatura băuturilor consumate și frecvența acestora se corelează cu riscul de cancer esofagian.
Recent, în cadrul unei cercetări publicate în International Journal of Cancer, s-au analizat asocierile dintre consumul de băuturi fierbinți și riscul de cancer esofagian al participanților. Studiul a adunat date din Million Women Study (MWS) și Biobank-ul din Regatul Unit (UKB), având un total de 977.282 de participanți, pentru a evalua cum temperatura preferată a băuturilor și frecvența consumului sunt legate de riscul anumitor subtipuri de cancer.
Rezultatele studiului au arătat că participanții care preferau ceaiul sau cafeaua „foarte fierbinți” aveau un risc de peste trei ori mai mare de a dezvolta carcinomul cu celule scuamoase esofagian (SCC) comparativ cu cei care consumau băuturi „călduțe”. În ceea ce privește adenocarcinomul esofagian (AC), temperatura preferată a băuturii nu a arătat o asociere semnificativă cu riscul.
Deși mecanismele care stau la baza acestor observații necesită cercetări suplimentare, autorii concluzionează că reducerea temperaturii băuturilor ar putea oferi o modalitate de prevenire a SCC. Estimările lor sugerează că, dacă asocierea este cauzală, trecerea de la băuturi „foarte fierbinți” la „fierbinți” ar putea preveni aproximativ 440 de cazuri de SCC în Regatul Unit în fiecare an.
Cancerul esofagian este un termen umbrelă pentru un spectru de malignități care apar în celulele care căptușesc cavitatea esofagiană (tubul alimentar) din tractul gastrointestinal. Datele din cadrul Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (WHO-IARC) subliniază că, în 2020, au fost diagnosticate peste 600.000 de noi cazuri de cancer esofagian, cu aproape 550.000 de decese, evidențiind povara globală a acestor malignități și necesitatea identificării factorilor de risc modificabili care ar putea fi vizați pentru a reduce impactul acestora.
Studiile anterioare din America de Sud, Orientul Mijlociu și Estul Asiei indică faptul că consumul de băuturi foarte fierbinți, de obicei la temperaturi de aproximativ 70 de grade Celsius sau mai mult, este asociat cu un risc crescut de cancer esofagian. În 2016, IARC a clasificat consumul de băuturi foarte fierbinți, definite ca având temperaturi de peste 65°C, ca fiind Grup 2A „probabil carcinogen pentru oameni”. Studiile din populațiile occidentale sugerează că ceaiul și cafeaua sunt consumate, în general, la aproximativ 60°C, ceea ce ridică întrebări cu privire la posibila creștere a riscului și sub pragul de 65°C evaluat de IARC și dacă frecvența consumului contribuie independent la riscul de cancer.
Studiul de față a avut ca scop abordarea acestor ambiguități empirice persistente și informarea viitoarelor recomandări de politici în domeniul cancerului esofagian prin analiza datelor din cohortele prospective din Million Women Study (MWS; n = 510.112) și Biobank-ul din Regatul Unit (UKB; n = 467.170) pentru a investiga legăturile între consumul de băuturi fierbinți (temperatură și frecvență) și riscul subsequent de cancer esofagian. Studiul s-a concentrat asupra a două subtipuri de cancer esofagian: carcinomul cu celule scuamoase esofagian (SCC) și adenocarcinomul esofagian (AC).
Cohorta combinată de 977.282 de participanți a fost rugată să raporteze temperatura preferată de consum (subiectivă) („călduță”, „fierbinte” sau „foarte fierbinte”) și frecvența consumului zilnic (mai puțin de 6 căni sau 6 sau mai multe căni pe zi). Aceste date au fost corelate cu înregistrările centralizate ale Serviciului Național de Sănătate (NHS), care urmăreau incidența cancerului, cu perioade medii de urmărire de 11,1 ani (în UKB) și 14,2 ani (în MWS).
Analizele studiului au comparat riscurile de SCC și AC în funcție de temperatura preferată a băuturilor, au evaluat dacă consumul a 6 sau mai multe băuturi fierbinți zilnic era asociat independent cu riscul și au estimat proporția de cazuri de SCC care ar putea fi prevenite dacă asocierea cu temperatura este cauzală. Un subset de 459.739 de participanți din MWS a fost, de asemenea, evaluat pentru a determina dacă adăugarea de lapte modifica asocierea dintre temperatura băuturii și riscul de cancer.
Studiul a identificat 1.045 și 1.303 participanți care au dezvoltat SCC și, respectiv, AC, în perioada de urmărire de 11-14 ani. Analizele statistice au arătat că riscul de SCC a crescut odată cu creșterea temperaturii preferate a băuturii. Comparativ cu băuturile „călduțe”, riscul de SCC a crescut pe măsură ce temperatura preferată a băuturii a crescut. După ajustarea pentru numărul de băuturi fierbinți consumate zilnic, cei care preferau băuturile „foarte fierbinți” aveau un risc de SCC de peste trei ori mai mare decât cei care le preferau „călduțe”. Temperatura băuturii nu a arătat nicio asociere semnificativă cu riscul de AC.
După ajustarea pentru temperatura preferată a băuturii, consumul a 6 sau mai multe băuturi fierbinți pe zi a fost asociat cu un risc cu 71% mai mare de SCC comparativ cu consumul a mai puțin de 6. Cercetătorii nu au găsit dovezi statistice că temperatura și frecvența consumului interacționează. În cazul AC, o frecvență mai mare de consum a fost asociată cu o creștere modestă a riscului.
Această asociere a fost evidentă și în rândul nefumătorilor și consumatorilor ușori de alcool. În subsetul MWS cu date despre utilizarea laptelui, asocierea legată de temperatură a variat puțin, indiferent dacă femeile adăugau lapte la ceai sau cafea, abordând posibilitatea ca utilizarea laptelui să explice rezultatele legate de temperatură.
În cele din urmă, modelarea de sănătate publică a indicat că, asumând o asociere cauzală, 14% din cazurile de SCC esofagian din Regatul Unit (aproximativ 440 de cazuri anual) ar putea fi evitate prin trecerea de la băuturi „foarte fierbinți” la „fierbinți”.
Acest studiu este cel mai mare de până acum și a constatat că temperatura băuturilor și frecvența consumului de băuturi fierbinți erau asociate independent cu riscul de SCC esofagian, după ajustarea pentru confounding în două mari cohorte din Regatul Unit. Autorii concluzionează că temperatura băuturii a fost raportată de participanți și nu a fost măsurată direct, ceea ce înseamnă că categoriile „călduțe”, „fierbinți” și „foarte fierbinți” nu pot fi traduse în temperaturi precise. De asemenea, designul observațional nu poate demonstra cauzalitatea, iar analizele care exclud primii 5 ani de urmărire au produs rezultate similare.
În timp ce sunt necesare cercetări suplimentare pentru a elucida mecanismele care stau la baza acestor observații, modelul specific SCC susține accidentul termic ca o explicație plauzibilă, deoarece aceste tipuri
