Un nou design de loc de joacă protejează copiii de radiațiile UV nocive
O nouă metodologie de design pentru locurile de joacă din școli demonstrează cum copiii pot să se bucure de timpul de joacă, în timp ce sunt protejați de efectele dăunătoare ale soarelui.
Utilizând o abordare bazată pe dovezi, sistemul recent conceput poate fi aplicat nu doar pentru a proiecta noi zone de joacă, ci și pentru a moderniza parcurile existente expuse razelor solare – fiind deja utilizat la un loc de joacă din Noua Zeelandă.
Metodologia din spatele acestui design este subiectul unui nou articol de cercetare, publicat în revista peer-reviewed „Cities and Health”. Studiul a fost condus de o echipă de experți de la Universitatea Lincoln din Noua Zeelandă și Universitatea Texas A&M, SUA.
Se speră că această abordare – care folosește zone specifice de activitate pentru a oferi protecție împotriva radiației ultraviolete (UVR), în timp ce oferă copiilor oportunități optime de joacă – ar putea servi ca ghid pentru evaluarea și îmbunătățirea zonelor de recreere pentru copii la nivel internațional.
„Pe măsură ce lumea din jurul nostru se încălzește și observăm perioade mai lungi de vreme însorită în locurile de joacă utilizate de copii, trebuie să ne gândim la designul acestor zone pentru ca tinerii să fie protejați de efectele dăunătoare ale soarelui”, explică autorul principal, Dr. Anupriya Sukumar, de la Școala de Arhitectură Peisagistică a Universității Lincoln.
„Pur și simplu creșterea cantității de spațiu verde nu este suficientă pentru a mitiga radiația ultravioletă solară (UVR), un factor major în cauzarea cancerului de piele și altor probleme de sănătate.”
„Este dificil să forțăm un copil să adopte comportamente sănătoase. De exemplu, dacă masa este deja pregătită cu un mix corect de alimente, devine mai atrăgătoare și accesibilă pentru ei să aleagă și să mănânce sănătos. Aceeași idee se aplică designului locurilor de joacă; cu elemente peisagistice corespunzătoare, putem încuraja natural copiii să caute umbră și să dezvolte comportamente sănătoase de protecție solară.”
„De aceea am început această misiune – designul zonelor de joacă joacă un rol crucial în modelarea comportamentului sănătos de protecție solară în rândul copiilor. Iar noul nostru design reduce riscurile imediate și pe termen lung ale expunerii excesive la UVR.”
„Noua noastră abordare va ghida cele mai bune practici și liniile directoare de design pentru a îmbunătăți utilizarea, funcția și protecția solară a locurilor de joacă. Scopul este ca toți copiii să rămână protejați, indiferent de locul în care aleg să se joace în cadrul locului de joacă.”
Expunerea excesivă la soare și riscurile acesteia
Expunerea excesivă la UVR reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică. De asemenea, locul studiului, Noua Zeelandă (alături de Australia), are cele mai ridicate rate de melanom și cancer de piele non-melanom la nivel mondial. Aproximativ 100.000 de neozeelandezi sunt afectați anual. În ciuda măsurilor actuale de protecție solară, cum ar fi politicile de utilizare a cremelor solare și structurile de umbră, studiile arată că aceste abordări adesea nu sunt suficiente, lăsând copiii insuficient protejați.
Designul locurilor de joacă este esențial, deoarece aceste spații constituie o mare parte din expunerea exterioară a copiilor la această formă de radiație. Locurile de joacă din școlile primare sunt deosebit de importante, elevii fiind vulnerabili din cauza timpului petrecut în aer liber în timpul orelor de școală.
Totuși, umbra este adesea insuficientă în zonele de activitate exterioară, în ciuda cercetărilor care evidențiază importanța acesteia. În plus, dovezile sunt limitate pentru a determina exact cum ar trebui să fie concepute aceste spații.
Zonarea zonelor pentru a bloca razele dăunătoare
Această nouă cercetare a investigat o abordare numită designul comportamentului de protecție solară (SPB-D). Comportamentul de protecție solară este definit ca modul în care oamenii se protejează de UVR. Metodologia SPB-D este destinată să încurajeze copiii să desfășoare activități în spații protejate.
Obiectivele specifice de design care stau la baza SPB-D includ protecția adecvată împotriva UVR și oportunitățile de joacă pentru copii. Al treilea element este confortul microclimatic – asigurarea că mediul imediat este conceput pentru a oferi, de exemplu, temperaturi adecvate, expunere la vânt și protecție solară.
Cercetătorii au aplicat abordarea SPB-D la un loc de joacă existent dintr-o suburbie a orașului Christchurch, Noua Zeelandă. Autorii au împărțit toate spațiile exterioare utilizate de copii în zone individuale de activitate pentru o activitate specifică.
Aceste zone au fost evaluate în funcție de cele trei obiective SPB-D. Clădirile, elementele naturale, cum ar fi copacii, și echipamentele de joacă, de exemplu, terenurile de cricket, au fost printre elementele luate în considerare de cercetători.
Scopul a fost de a identifica unde și ce îmbunătățiri de design erau necesare în fiecare zonă de activitate. Etapa finală a fost de a elabora o strategie de design pentru a obține o protecție solară optimă în timp.
Cercetarea a implicat cartografierea zonelor din locul de joacă, cum ar fi cele protejate sau expuse la vânt, care ofereau umbră, și cu reflectivitate UV ridicată, de exemplu, apă deschisă sau pietriș.
În cadrul lucrării de cercetare, autorii sugerează trei abordări diferite de design pentru remedierea problemelor care expun copiii la UVR excesiv. Acestea sunt retrofitarea, reproiectarea și relocarea/îndepărtarea, care se referă la zonele complet lipsită de factori de protecție. În ceea ce privește relocarea/îndepărtarea, autorii afirmă că mutarea zonelor de activitate într-un loc mai adecvat sau reprofilarea acestora pentru utilizări alternative „ar putea fi potrivită”.
Această abordare în etape, denumită „Cele Trei R”, permite școlilor să implementeze modificări în timp, în funcție de resursele disponibile, fără a necesita revizuiri costisitoare complete.
Adăugarea de umbră „nu este suficientă”
„Prin cercetarea noastră, am învățat că simpla adăugare de structuri de umbră nu este suficientă – locurile de joacă trebuie să integreze protecție, confort și oportunități de joacă pentru a asigura utilizarea efectivă a spațiilor mai sigure de către copii”, adaugă coautorul Andreas Wesener, de la Școala de Arhitectură Peisagistică a Universității Lincoln.
„Metodologia noastră depășește apelurile abstracte pentru practici bazate pe dovezi prin oferirea unei abordări pragmatice, transferabile pentru îmbunătățirea designului spațial ca instrument pentru soluționarea provocăril
