Un studiu global arată o scădere a bunăstării mentale în rândul tinerilor
Un sondaj realizat pe un eșantion de 50.000 de persoane din 92 de țări sugerează că sănătatea mentală la nivel global ar putea fi în declin, inclusiv în țările cele mai dezvoltate, în special în rândul tinerilor, care în generațiile anterioare aveau niveluri mai ridicate de sănătate mentală.
La nivel mondial, scorurile de sănătate mentală par să fie afectate de răspunsurile tinerilor care resimt lipsa unor aspecte fundamentale ale bunăstării, în special vitalitate scăzută, stabilitate emoțională și reziliență. Studiul a identificat, în schimb, semne pozitive pentru persoanele în vârstă și, în general, pentru modul în care persoanele de toate vârstele își percep relațiile și sensul vieții.
Rezultatele sunt publicate în revista Social Indicators Research.
„Aceste descoperiri reprezintă mai mult decât un semn pentru factorii de decizie că sunt necesare soluții pentru a îmbunătăți sănătatea mentală în rândul tinerilor sau celor care se confruntă cu dificultăți financiare”, afirmă autorul principal, Kai Ruggeri, PhD, profesor de politică de sănătate și management la Columbia University Mailman School of Public Health. „De fapt, ele sunt un semafor roșu care indică faptul că populații întregi se confruntă deja cu dificultăți și simt că reziliența lor este diminuată chiar acum, nu doar un motiv de îngrijorare pentru un viitor incert. Liderii nu pot mai mult folosi platitudini vagi care sugerează investiții în inițiative nespecifice de sănătate mentală. Trebuie să facă angajamente specifice pentru acțiuni semnificative: să asigure locuri de muncă în fața pierderilor de muncă generate de inteligența artificială, să abordeze factorii care contribuie la burnout-ul în rândul tinerilor și al populației active și să ia măsuri care să genereze încredere în oportunitățile viitoare – iar toate acestea trebuie să fie susținute prin îmbunătățirea accesului la îngrijirea sănătății mentale. Neîndeplinirea acestor măsuri nu este doar o amenințare pentru viitor, ci și pentru prezent”, continuă el.
Sondajul, desfășurat predominant online, a adresat respondenților 10 întrebări despre sănătatea mentală, acoperind o varietate de dimensiuni, inclusiv sentimente de competență, optimism, stimă de sine, emoții pozitive, implicare și vitalitate, printre altele. Acestora li s-au adăugat măsuri suplimentare legate de tulburările mentale comune, cum ar fi stresul, depresia și anxietatea, precum și satisfacția generală în viață. Cercetătorii au colectat, de asemenea, informații demografice despre vârstă, sex, venituri, ocupare și altele.
Un aspect notabil al studiului este „falia de optimism”. Cele mai bine cotate dimensiuni ale sănătății mentale au fost relațiile, sensul, competența, implicarea și stima de sine. Această constatare ar putea indica faptul că indivizii se autoevaluează pozitiv, dar sunt negativi în legătură cu factorii externi care afectează bunăstarea. Cu alte cuvinte, ei pot avea o percepție optimistă asupra circumstanțelor și experiențelor personale, dar evenimentele din afara controlului lor (instabilitatea politică și economică) le cauzează un impact semnificativ (frică, stres, burnout). Aceasta se aliniază cu rapoartele despre „faliile de optimism” între ceea ce consideră oamenii pentru viețile lor și ceea ce observă în societate în general.
Oamenii care erau angajați și cei cu venituri mai mari tind să aibă o sănătate mentală și o bunăstare mai bune. Nu a fost stabilit un prag; cu cât aveau mai multe resurse, cu atât rezultatele erau mai bune. Contrar narațiunilor despre declinul valorii educației universitare, obținerea unei educații secundare sau mai puțin era asociată cu bunăstare scăzută în multe țări; fiecare nivel suplimentar de educație era legat de scoruri mai mari de sănătate mentală și bunăstare. De asemenea, a nu locui singur a avut un impact pozitiv asupra bunăstării; gospodăriile mai mari au raportat scoruri mai mari. În mod similar, persoanele care lucrau în aranjamente hibride au obținut scoruri mai bune decât cei care lucrau complet de la distanță.
Autorii studiului avertizează că nu este recomandat să se compare scorurile de sănătate mentală între țări, deoarece anumiți factori pot influența modul în care oamenii răspund în unele locuri, cum ar fi conștientizarea că studiul este global și raportarea de răspunsuri pozitive pentru a proiecta o imagine externă favorabilă. De asemenea, ei speculează că unii tineri care s-au voluntariat să participe au făcut-o tocmai pentru că simt că preocupările lor legate de sănătatea mentală nu au fost abordate. În mod similar, cei mai în vârstă au putut fi cei mai capabili să participe, datorită nivelurilor generale de conectivitate și vitalitate (fiind necesară o anumită energie și motivație pentru a completa sondajul). Totuși, acești factori nu pot explica singuri efectul pentru un eșantion atât de mare, concluzionează autorii.
