Un nou model de debriefing sporește împuternicirea asistentelor și formarea clinică
Până în prezent, multe dintre metodele utilizate în simularea clinică s-au concentrat în principal pe evaluarea abilităților tehnice și a conformității cu standardele medicale, adesea dintr-o perspectivă generică, interprofesională.
Deși abilitățile tehnice sunt esențiale, această abordare a omis aspecte cheie ale practicii de asistență, cum ar fi etica îngrijirii, prezența relațională cu pacienții și gestionarea emoțiilor în rândul asistentelor.
Pentru a aborda aceste lacune, o echipă de cercetători a dezvoltat modelul „Power in Practice”, un nou cadru de debriefing care transformă modul în care sunt analizate sesiunile de simulare în domeniul asistenței. Publicat în revista științifică Clinical Simulation in Nursing, acest model demonstrează că încurajarea dialogului reflexiv despre sentimentele practicienilor și impactul deciziilor lor îmbunătățește semnificativ siguranța psihologică și ajută la recunoașterea vocilor și a liderilor în cadrul sistemului de sănătate.
Echipa de cercetare include Clara Selva Olid, o cercetătoare afiliată cu Behavioral Design Lab (BDLab), parte a eHealth Centre, și este coordonată de Laura Macià Casòliva, colaborând cu Carlota Riera Claret, de la UVic-UCC.
Modelul propune redefinirea debriefing-ului ca o secvență structurată în patru etape, menită să optimizeze învățarea. Prima etapă, Feel, se concentrează pe emoții și siguranța psihologică; a doua, Think, pe raționamentul clinic și cunoștințele de asistență; a treia, See, pe recunoașterea impactului acțiunilor profesionale; iar a patra, Move, pe transpunerea insight-urilor în acțiuni concrete care să informeze practica viitoare.
Debriefing-urile sunt conversații structurate și reflexive care au loc după o simulare sau o situație clinică pentru a analiza experiența, a înțelege deciziile luate și a le transforma în învățare. Noul cadru se bazează pe abordări existente, făcând din împuternicirea asistentelor unul dintre obiectivele cheie ale practicii reflexive.
Cu acest model, practicienii sunt invitați să exploreze emoțiile pe care le trăiesc, să reflecteze asupra raționamentului lor clinic, să recunoască impactul acțiunilor lor și să identifice acțiuni concrete care pot contribui la îmbunătățirea practicii viitoare.
Modelul este fundamentat pe o cercetare calitativă care a implicat o analiză detaliată a experiențelor reale ale asistentelor în timpul primei valuri a pandemiei COVID-19 și în educația bazată pe simulare. Rezultatele au evidențiat mai mulți factori legați de împuternicirea asistentelor, inclusiv siguranța psihologică, climatul pozitiv al echipei, încrederea, autonomia, reflecția și recunoașterea impactului practicii de asistență.
Aplicarea modelului nu doar sprijină dezvoltarea abilităților clinice, ci și promovează adaptabilitatea, autocunoașterea profesională și autonomia, calități esențiale pentru a lucra în medii de sănătate extrem de complexe.
Publicația aduce o contribuție majoră în domeniul simulării clinice în asistență, reîncadrând debriefing-ul nu doar ca un mijloc de revizuire a practicii, ci și ca o oportunitate de a întări identitatea, încrederea și capacitatea de acțiune a asistentelor. Modelul poate fi utilizat atât în simularea clinică, cât și în situații complexe din domeniul sănătății, precum și în procesele de mentorat și reflecție în echipă. Totuși, studiul subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a evalua eficacitatea modelului în diferite medii.
