Influența bolilor de inimă și a depresiei asupra îmbătrânirii cognitive
Un studiu de 14 ani, realizat pe un eșantion de peste 5.400 de adulți, evidențiază o relație complexă între sănătatea cardiovasculară, sănătatea mintală și schimbările în memorie și gândire.
O cercetare recentă publicată în revista Scientific Reports a examinat modul în care traiectoriile simptomelor depresive pe termen lung influențează legătura observată între bolile cardiovasculare (BCV) și declinul cognitiv în rândul adulților de vârstă mijlocie și vârstnici.
Studiul se întreabă dacă simptomele depresive persistente pot influența modul în care BCV afectează sănătatea creierului pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Proiecțiile sugerează că, până în 2050, numărul cazurilor de demență va depăși 150 de milioane la nivel mondial, subliniind importanța identificării factorilor asociați cu declinul cognitiv. BCV și simptomele depresive sunt corelate, în mod independent, cu rezultate cognitive mai slabe la adulții în vârstă.
Simptomele depresive au fost asociate cu o memorie mai slabă, o procesare a informației mai lentă și o fluență verbală redusă. BCV poate influența cogniția prin reducerea fluxului sanguin cerebral și modificarea structurii creierului. Simptomele depresive se schimbă în timp, dar nu este clar dacă traiectoriile simptomelor depresive modifică asocierea dintre BCV și declinul cognitiv.
Cercetătorii au realizat un studiu de cohortă longitudinal, folosind datele din Studiul Englez de Longevitate (ELSA), un studiu reprezentativ la nivel național privind sănătatea, circumstanțele socio-economice, funcția cognitivă și relațiile sociale ale adulților cu vârsta de 50 de ani și peste în Anglia. Datele analizate au fost colectate între 2004–2005 și 2018–2019, acoperind valurile 2-9. Dintre cei 9.432 de participanți inițiali, analiza finală a inclus 5.423, după excluderea celor cu informații lipsă privind BCV, evaluări cognitive insuficiente, mai puțin de trei evaluări ale depresiei sau caracteristici de bază incomplete.
BCV a inclus diagnostice auto-raportate de către medici, cum ar fi angină, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral și alte probleme cardiace. Simptomele depresive au fost evaluate repetat folosind scala de depresie Center for Epidemiologic Studies (CES-D), iar participanții au fost împărțiți în grupuri cu traiectorii de simptome depresive stabile la un nivel scăzut, moderat și ridicat.
Cercetătorii au evaluat funcția cognitivă prin evaluarea memoriei, orientării și teste de fluență semantică. Memoria a fost evaluată prin determinarea reamintirii imediate și tardive a 10 cuvinte fără legătură, iar orientarea a fost evaluată prin întrebarea participanților despre data curentă. Fluența semantică a fost testată printr-o sarcină în care participanții trebuiau să numească cât mai multe animale în decurs de un minut. Scorurile pentru fiecare domeniu au fost standardizate și combinate pentru a calcula cogniția globală.
Analiza a ținut cont de caracteristicile demografice, indicele de masă corporală (IMC), statutul marital, poziția socio-economică, consumul de alcool, fumat, activitatea fizică, activitățile zilnice de viață (ADL), hipertensiunea, diabetul și terapia hipolipemiantă. Modelarea amestecului de creștere (GMM) a identificat traiectoriile simptomelor depresive, în timp ce modelele mixte cu efecte liniare au evaluat asociațiile longitudinale dintre BCV, simptomele depresive și schimbările cognitive.
Dintre cei 5.423 de participanți, 3.027 (56%) erau femei, iar vârsta medie era de 65,2 ani. La începutul studiului, 1.080 de participanți (19,9%) aveau BCV. Cei cu BCV au obținut scoruri mai slabe în evaluările memoriei, orientării și fluenței semantice comparativ cu cei fără această afecțiune. Scorurile medii pentru memorie erau de 9,9 și 10,7, iar pentru fluența semantică de 19,9 și 21,0, respectiv.
Cercetătorii au identificat trei traiectorii distincte de simptome depresive. Grupul cu simptome scăzute și stabile a reprezentat 76,8% dintre participanți, urmat de grupul cu simptome moderate și stabile, care a avut 18,1%, și grupul cu simptome ridicate și stabile, cu 5,1%. Prevalența BCV a crescut în cadrul acestor grupuri, ajungând la 17,5%, 26,2% și 33,7%, respectiv.
BCV a fost asociat cu un declin cognitiv mai rapid în rândul populației studiate. După ajustarea pentru confondatori, participanții cu BCV la bază au arătat un declin suplimentar anual de 0,045 deviații standard (SD) în cogniția globală comparativ cu participanții fără BCV. Declinuri anuale asociate cu BCV au fost observate și în fluența semantică (0,034 SD/an), memorie (0,034 SD/an) și orientare (0,018 SD/an).
Încărcătura pe termen lung a simptomelor depresive a fost, de asemenea, asociată cu performanțe cognitive mai slabe și un declin mai rapid pe parcursul perioadei de urmărire. Comparativ cu grupul cu simptome scăzute și stabile, participanții cu simptome moderate și stabile au avut scoruri mai mici la început în cogniția globală, memorie și fluență semantică. Scorurile lor de orientare nu au diferit semnificativ. Participanții din grupul cu simptome ridicate și stabile au demonstrat performanțe mai slabe la toate cele patru măsuri cognitive.
Atât grupurile cu simptome moderate, cât și cele cu simptome ridicate au experimentat declinuri longitudinale mai rapide în cogniția globală, memorie și fluență semantică față de grupul cu simptome scăzute și stabile. Grupul cu simptome moderate a demonstrat, de asemenea, un declin semnificativ mai rapid în orientare, în timp ce asocierea corespunzătoare în grupul cu simptome ridicate nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic.
De asemenea, cercetătorii au descoperit că asocierea dintre BCV și declinul cognitiv varia în funcție de traiectoriile simptomelor depresive. În rândul participanților din grupul cu simptome scăzute și stabile, BCV a fost asociat cu un declin mai pronunțat în cogniția globală, cu un declin suplimentar anual de 0,051 SD comparativ cu participanții fără BCV. Această asociere a fost mai slabă în grupurile cu simptome moderate și ridicate. Coeficienții de interacțiune au indicat o atenuare semnificativă în grupul cu simptome moderate (β = 0,031, interval de încredere [CI] = 0,002–0,060) și în grupul cu simptome ridicate (β = 0,059, 95% CI = 0,011–0,107).
Patternuri similare au fost observate și pentru orientare, în timp ce interacțiile corespunzătoare au fost mai slabe sau statistic nesemnificative pentru memorie și fluență semantică. În grupul cu simptome moderate, participanții cu BCV au experimentat un declin semnificativ mai rapid în memorie, cu un declin suplimentar anual de 0,028 SD comparativ cu participanții fără BCV. Asocierile corespunzătoare cu cogniția global
