Copiii care consumă alimente ultra-procesate au o reacție cerebrală îngrijorătoare
Copiii care consumă mai multe alimente ultra-procesate (UPFs) pot avea reacții cerebrale mai intense la alimentele tentante, ceea ce ar putea explica asocierea acestor produse cu creșterea în greutate.
Un nou studiu publicat în JAMA Network Open a constatat că micuții care consumau mai multe astfel de alimente prezentau o activitate crescută în sistemul de recompensă al creierului când se uitau la imagini cu alimente apetisante. Aceste reacții mai puternice au fost, de asemenea, corelate cu creșteri în procentul de grăsime corporală în anul următor.
Alimentele ultra-procesate includ multe produse de zi cu zi, precum cereale pentru micul dejun, pâine ambalată și supe instant. Acestea sunt fabricate pentru a fi atrăgătoare, convenabile și capabile să rămână proaspete pentru perioade îndelungate. Multe dintre ele conțin îndulcitori artificiali, agenți de colorare și alte ingrediente rar folosite în gătitul acasă. Aceste produse constituie o proporție semnificativă din dieta copiilor, reprezentând aproximativ 67% din caloriile consumate de aceștia în Statele Unite.
Cercetările anterioare au asociat consumul de alimente ultra-procesate cu obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare. Totuși, oamenii de știință continuă să investigheze procesele biologice care ar putea explica aceste conexiuni. Noua cercetare, sprijinită parțial de Institutele Naționale de Sănătate, a combinat imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), evaluările dietetice și măsurătorile compoziției corporale a copiilor pentru a explora dacă reacția creierului la alimente ar putea juca un rol.
„Creierul copiilor este încă în dezvoltare, obiceiurile se formează și preferințele alimentare sunt în curs de conturare. Este o perioadă importantă în care creierul este foarte sensibil la alimente și la mediu alimentar”, a declarat autorul principal al studiului, Kathleen A. Page, MD, profesor de medicină și pediatrie și coșef al Diviziei de Endocrinologie și Diabet la Keck School of Medicine de la USC. „Suntem deosebit de interesați de înțelegerea acestor procese la copii, deoarece credem că intervențiile timpurii ar putea avea un impact real.”
În cadrul studiului, echipa de cercetare a studiat 46 de copii cu vârste între șapte și zece ani, care erau înscriși în studiul BrainChild, ce examinează factorii care contribuie la diabet și obezitate. Fiecare participant avea o greutate sănătoasă la începutul cercetării, oferind astfel oamenilor de știință ocazia de a investiga posibile semne de avertizare înainte ca greutatea excesivă să se dezvolte.
La începutul studiului, copiii au fost supuși unor scanări cerebrale în timp ce se uitau la imagini cu alimente atrăgătoare (precum prăjituri sau cartofi prăjiți). De asemenea, cercetătorii au colectat informații despre dietele lor și au înregistrat mai multe măsurători de sănătate, inclusiv indicele de masă corporală (IMC), procentul de grăsime corporală și circumferința taliei. După un an, echipa a măsurat din nou aceste caracteristici fizice pentru a identifica eventualele schimbări.
Scanările cerebrale au relevat un model notabil. Copiii care consumau cantități mai mari de alimente ultra-procesate au prezentat o activitate mai mare în striatul dorsal atunci când vizualizau imagini cu alimente. Această parte a creierului ajută la reglarea recompensei și motivației, fiind astfel deosebit de relevantă pentru modul în care oamenii reacționează la alimentele dorite.
Este important de menționat că copiii cu reacții mai puternice în această regiune a creierului au avut, de asemenea, tendința de a experimenta creșteri mai mari în IMC și procentul de grăsime corporală în anul următor. Rezultatele sugerează că sensibilitatea crescută la stimulii alimentari ar putea fi un factor care leagă dietele ultra-procesate de creșterea în greutate ulterioară.
La finalul studiului, copiii care consumau mai multe alimente ultra-procesate aveau, în general, un IMC mai mare, un procent mai mare de grăsime corporală și o circumferință a taliei mai mare.
Cercetătorii au examinat apoi dacă diferențele în activitatea cerebrală ar putea ajuta la explicarea acestor asociații. Când au ajustat analiza pentru a lua în considerare reacțiile copiilor în striatul dorsal, relația dintre consumul de alimente ultra-procesate și IMC a devenit cu 31% mai slabă. Asocierea corespunzătoare cu procentul de grăsime corporală a scăzut cu 44%.
Aceste reduceri sugerează că răspunsul sistemului de recompensă al creierului ar putea ajuta la explicarea parțială a relației dintre consumul de alimente ultra-procesate și schimbările în compoziția corporală. Deși rezultatele nu demonstrează că aceste alimente alterează direct funcția creierului, ele oferă o posibilă explicație biologică pentru o asociere observată în cercetările anterioare.
„Acest studiu depășește simplele observații că alimentele ultra-procesate afectează creșterea în greutate”, a afirmat Page. „Ne oferă, de fapt, o perspectivă asupra fundamentelor neurobiologice prin care aceste alimente ar putea fi legate de compoziția corporală de-a lungul timpului.”
Cercetătorii subliniază că îmbunătățirea dietelor copiilor nu poate depinde exclusiv de familiile individuale. Produsele ultra-procesate sunt adesea ieftine, disponibile pe scară largă și ușor de preparat, ceea ce le face alegeri practice pentru gospodăriile care se confruntă cu constrângeri financiare sau de timp.
„Schimbarea mediului alimentar pentru a ajuta oamenii să aibă acces la alimente mai sănătoase și mai puțin procesate este o parte importantă a soluției”, a spus Page.
Există, de asemenea, limitări importante de luat în considerare. Deoarece studiul a fost observațional, nu poate determina dacă consumul de alimente ultra-procesate cauzează direct activitatea cerebrală crescută sau creșterea în greutate. Rezultatele stabilesc relații între acești factori, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă unul îl cauzează pe celălalt.
Page speră să abordeze această întrebare într-un studiu de intervenție viitor. Cercetarea propusă ar oferi copiilor care consumă frecvent alimente ultra-procesate alternative mai puțin procesate. Oamenii de știință ar putea apoi examina dacă schimbarea dietelor lor afectează modul în care creierele lor reacționează la imaginile alimentelor și dacă eventualele diferențe sunt asociate cu o reducere a creșterii în greutate.
Între timp, studiul BrainChild va continua să urmărească participanții pe măsură ce aceștia trec prin pubertate și în prima adolescență. Monitorizând dezvoltarea cerebrală, compoziția corporală, modelele dietetice și sănătatea generală în timp, cercetătorii speră să obțină o imagine mai clară despre cum nutriția din copilărie poate influența sănătatea pe termen lung.
