Alimentele ultraprocesate afectează atenția și cresc riscurile de demență
Un studiu amplu din Australia sugerează că, chiar și creșteri modeste ale consumului de alimente ultraprocesate, pot afecta atenția și căile legate de riscul de demență, independent de calitatea generală a dietei.
Consumarea alimentelor ultraprocesate (UPF) este asociată cu o atenție mai slabă și cu scoruri mai mari pe un indice modificabil de risc de demență în rândul adulților australieni cu vârste între 40 și 70 de ani care nu suferă de demență, conform unui studiu transversal publicat în revista „Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment, & Disease Monitoring.”
Creșterea consumului de alimente ultraprocesate ridică îngrijorări legate de sănătatea creierului. UPF-urile sunt definite ca „formulări industriale compuse din ingrediente rafinate și aditivi cosmetici cu un conținut minim de alimente întregi”. Acestea reprezintă acum peste jumătate din totalul energiei alimentare consumate în multe țări cu venituri mari, iar în Australia, acestea constituie aproximativ 42% din dietă. Țările cu venituri mici și medii urmează aceeași tendință.
Literatura existentă sugerează că un consum mai mare de UPF este asociat cu o performanță cognitivă mai slabă și un risc mai crescut de demență. Totuși, aceste concluzii nu sunt definitive din cauza heterogenității studiilor și a co-ocurenței unei calități mai scăzute a dietei cu un consum mai mare de UPF.
Calitatea dietei interacționează cu UPF în riscul de demență. Unele indicii de calitate a dietei utilizate frecvent (de exemplu, „Dietary Approaches to Stop Hypertension” (DASH) sau „Alternative Healthy Eating Index” (AHEI)) includ UPF-uri precum carnea procesată, ceea ce îngreunează evaluarea impactului consumului de UPF asupra sănătății.
Comisia Lancet din 2024 privind managementul demenței a concluzionat că există prea puține dovezi pentru a susține o asociere cauzală între reducerea consumului de UPF și prevenirea demenței. Studiul actual a căutat să explice rolul UPF în riscul de demență, în afara calității generale a dietei.
Studiul transversal a analizat obiceiurile alimentare și funcția cognitivă a 2.192 de adulți cu vârste între 40 și 70 de ani, o etapă de viață în care factorii de risc pentru demență se acumulează, iar primele semne de neurodegenerare pot începe să apară.
Participanții erau în principal femei, cu o vârstă medie de aproximativ 57 de ani. Alimentele ultraprocesate reprezentau 21% din greutatea totală zilnică a alimentelor și băuturilor consumate și 41% din totalul energiei consumate, contribuția energetică crescând odată cu un consum mai mare de UPF. Cele mai frecvent consumate UPF-uri includeau băuturi și deserturi pe bază de lactate, băuturi îndulcite, gustări sărate ambalate și produse din cartofi, carne procesată și mese gata preparate, fiecare contribuind cu 2,4% până la 2,9% din totalul consumului.
Un consum mai mare de UPF a fost observat în rândul bărbaților și al persoanelor mai tinere. De asemenea, s-a asociat cu un nivel educațional mai scăzut, obezitate și o aderență mai slabă la dieta mediteraneană, care este considerată în general săracă în alimente ultraprocesate.
Analiza a arătat că o creștere de 10% a consumului de UPF (echivalentul unui pachet standard de chipsuri de cartofi de 150 g în plus pe zi) a fost asociată cu o scădere modestă, dar constantă de 0,05 puncte în scorurile de atenție. Totodată, scorurile pe un indice modificat de risc de demență au crescut cu 0,24 puncte. Această dimensiune a efectului a fost mică, iar diferențele semnificative în atenție au fost observate în principal în grupul cu cel mai ridicat consum, în ciuda unei tendințe liniare generale.
Scorurile de atenție au arătat o scădere constantă pe măsură ce consumul de UPF a crescut. Scorurile de atenție în cel mai înalt quintil de consum au fost semnificativ mai scăzute decât cele din cel mai scăzut grup. Deși scorul CAIDE pentru riscul de demență a reflectat un risc ușor mai mare cu creșterea consumului de UPF, această asociere nu a mai fost semnificativă din punct de vedere statistic după ajustarea pentru aderența la dieta mediteraneană. Autorii au folosit apoi scorul CAIDE modificat (care reflectă doar factorii de risc cardiometabolici modificabili). Aceasta a arătat o asociere mai puternică, independent de calitatea dietei, indicând scoruri mai mari pe acest indice de risc modificabil cu un consum crescut de UPF. Autorii subliniază că scorul CAIDE modificat nu este încă un instrument validat pentru prezicerea riscului de demență.
Aceste asocieri au persistat fără modificări după ajustarea pentru aderența la dieta mediteraneană și pentru indicele de masă corporală (IMC). Acest lucru sugerează că legătura dintre dietă și funcția cognitivă poate extinde dincolo de calitatea generală a dietei și de înlocuirea alimentelor întregi, către mecanisme legate de procesarea alimentelor. Asocierile au rămas intacte atunci când UPF a fost considerat ca procent din energia totală.
Aceste descoperiri sugerează că un consum mai mare de UPF este asociat cu o atenție mai slabă și cu un risc crescut de demență modificabil, dar nu stabilesc o relație cauzală cu declinul cognitiv sau demența. Astfel, consumul de UPF poate fi asociat cu căi modificabile relevante pentru sănătatea cognitivă, deși relațiile cauzale nu pot fi deduse din acest design de studiu.
Mecanisme plauzibile. Consumul de UPF a fost asociat anterior cu rezultate cardiometabolice slabe, care explică în total 12% din riscul de demență. Consumul de UPF poate, de asemenea, să contribuie la asocierea inversă cu atenția, care este foarte sensibilă la multiple stresuri care reduc sănătatea cerebrovasculară.
UPF-urile pot afecta de asemenea microbiota intestinală, declanșând astfel dereglementarea axei intestin-creier, provocând neuroinflamație. Este necesară o cercetare suplimentară pentru a clarifica aceste asocieri.
Forțele și limitările studiului. Studiul a recrutat în principal participanți cu risc ridicat, mulți dintre aceștia având o istorie familială de demență, evaluarea fiind realizată în mijlocul vieții, un punct cheie de intervenție. Totuși, datele privind consumul alimentelor auto-raportate introduc biaisuri de memorie și măsurare. Populația a fost compusă în majoritate din femei și persoane mai educate și mai înstărite, limitând generalizabilitatea constatărilor.
În general, rezultatele sugerează o asociere între consumul de UPF și riscul modificabil de demență, precum și deteriorarea cognitivă, afectând în principal atenția, în timp ce memoria rămâne neafectată. Aceasta ar putea însemna că procesarea alimentelor influențează performanța cognitivă independent de calitatea generală a dietei. Studiile longitudinale viitoare ar trebui să examineze relațiile cauzale cu UPF-uri, inclusiv biomarkeri, modificări ale microbiomului și neuroimagistica, pentru a oferi un model integrat al căilor
