Un studiu estonian arată reacții variate la stres în primul an al pandemiei
Karel Kulbin, cercetător în domeniul bunăstării la Universitatea din Tallinn, își concentrează teza de doctorat pe modul în care nivelurile percepute de stres și simptomele depresive ale rezidenților estonieni s-au schimbat în timpul primului an al pandemiei și pe rolul activităților de timp liber în acest context.
Studiul longitudinal a urmărit aceleași persoane (530 de rezidenți estonieni) în mai multe momente de timp pe parcursul primului an al pandemiei.
Rezultatele arată că, în medie, nivelurile de stres și simptomele depresive ale participanților au rămas relativ stabile în timpul primului an al pandemiei, deși răspândirea virusului și restricțiile asupra activităților normale s-au schimbat semnificativ. Acest lucru sugerează că schimbările din mediu cauzate de criză nu au afectat negativ sănătatea mintală a tuturor în mod egal.
Au fost identificate patru tipare principale de adaptare psihologică printre participanți:
33% dintre participanți au făcut față bine în timpul primului an al pandemiei COVID-19,
25% dintre participanți au arătat o îmbunătățire a adaptării în timp,
27% dintre participanți au experimentat un stres crescut pe parcursul anului,
15% dintre participanți au avut niveluri de stres constant ridicate.
Studiul relevă că mulți participanți (42%) au avut dificultăți persistente de adaptare în timpul primului an al pandemiei și, prin urmare, s-au aflat într-un risc mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală asociate cu stresul cronic. Analiza sugerează că agravarea sau menținerea unor niveluri ridicate de stres preziceau puternic simptomele depresive ulterioare.
Cu toate acestea, majoritatea participanților au reușit să facă față crizei. „Acest rezultat susține cercetările pe termen lung anterioare”, afirmă Karel Kulbin. „Oamenii sunt capabili să se adapteze mult mai bine la incertitudinea pe termen lung și la stresorii repetati decât se așteaptă ei înșiși”, explică autorul tezei. Totuși, el subliniază că adaptarea de succes nu este universală. „Urmărirea schimbărilor medii poate masca diferențele individuale mari”, adaugă el, oferind o nuanță importantă.
Un posibil factor protector împotriva stresului
De ce au reușit unii oameni să facă față mai bine pandemiei decât alții? Un posibil factor protector ar putea fi timpul liber activ.
Restricțiile impuse pentru a preveni răspândirea virusului au perturbat multe dintre activitățile obișnuite de relaxare ale oamenilor. Renunțarea la hobby-uri sau la activități fizice a fost asociată cu un risc mai ridicat de depresie. Pe de altă parte, persoanele care au reușit să continue activitățile de timp liber active, cum ar fi exercițiile fizice, petrecerea timpului în natură sau hobby-urile care nu necesitau contact cu alte persoane, au experimentat, în general, o adaptare mintală mai bună.
Așadar, timpul liber activ susține sănătatea mintală chiar și în timpul crizelor majore.
Cercetarea subliniază că impactul crizelor asupra sănătății mintale nu poate fi evaluat doar pe baza indicatorilor medii. Este esențial să înțelegem cum diferite persoane reacționează la aceleași situații și care activități zilnice pot sprijini o adaptare mai bună.
Pe baza cercetării, se poate concluziona că, în timpul crizelor viitoare, este important să se sprijine formele simple și accesibile de recreere care încurajează mișcarea și sunt semnificative pentru oameni.
