Aromele, coloranții și îndulcitorii asociați cu riscul de depresie
O cercetare recentă a identificat o legătură semnificativă între consumul de ingrediente din alimentele ultra-procesate și riscul crescut de depresie.
Un studiu publicat în European Journal of Nutrition a investigat impactul anumitor componente ale dietei moderne asupra sănătății mintale, analizând datele din cohorta UK Biobank.
Studiul a arătat că o expunere dietetică estimată mai mare la anumiți markeri ai alimentelor ultra-procesate, inclusiv agenți aromatizanți, coloranți și îndulcitori, a fost asociată, în mod doză-dependent, cu un risc crescut de depresie. Alimentele ultra-procesate (UPFs) sunt produse convenabile, gata de consum, ce conțin cantități mari de grăsimi, sare și zahăr, dar puține fibre dietetice, proteine și micronutrienți esențiali.
Consumul de UPFs a crescut semnificativ la nivel mondial, cu ratele cele mai ridicate în SUA și UK. Anterior, studiile au legat consumul de UPFs de riscuri mai mari de obezitate, boli cardiovasculare și diabet de tip 2, iar dovezile recente sugerează o asociere semnificativă între UPF-uri și riscul de depresie.
Clasificarea NOVA, cel mai adoptat sistem de clasificare a alimentelor, definește UPFs ca fiind grupul 4. O limitare majoră a cercetărilor actuale asupra UPFs este lipsa unor metrici chimice sau structurale standardizate pentru clasificarea alimentelor, ceea ce duce la dependența de listele publicate și poate provoca clasificări greșite din cauza definiției vagi a UPFs.
Utilizarea markerilor predefiniți pentru UPFs reprezintă o abordare promițătoare pentru a aborda această limitare. Acești markeri includ aditivi cosmetici, cum ar fi agenți aromatizanți, coloranți și îndulcitori, și ingrediente non-culinare, cum ar fi fructoza și uleiul modificat. Alimentele care conțin cel puțin unul dintre acești markeri sunt clasificate ca UPFs.
Cercetătorii de la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, au analizat asocierile dintre zece categorii de markeri și 39 de markeri specifici și riscul de depresie, folosind datele de la 171.818 participanți la UK Biobank care au completat cel puțin un chestionar de recoltare a dietei pe 24 de ore.
În total, au fost identificate 5.424 de cazuri de depresie incidentă pe o perioadă medie de urmărire de 10,7 ani. Printre cele zece categorii de markeri, agenții aromatizanți, coloranții și îndulcitorii au arătat o asociere pozitivă, doză-dependentă cu depresia incidentă.
Concret, comparativ cu nivelul de consum asociat cu cel mai scăzut risc de depresie, la 5% din totalul consumului alimentar, un consum de 40% din totalul alimentelor reprezentate de alimentele ce conțin agenți aromatizanți a fost asociat cu un risc cu 46% mai mare de depresie incidentă. Pentru coloranți, 20% comparativ cu 3% a fost asociat cu un risc cu 49% mai mare, iar pentru îndulcitori, 20% comparativ cu 0% a fost asociat cu un risc cu 45% mai mare de depresie.
Printre celelalte categorii, sursa de proteine și fibra au arătat o asociere non-liniară, mică, dar semnificativă, cu riscul de depresie, cu cele mai mari riscuri estimate în rândul non-consumatorilor, fără dovezi de daune la niveluri mai mari de consum. Nu s-au detectat asocieri semnificative pentru agenți de aromatizare, ajutoare de procesare, amidon modificat, varietăți de zahăr sau ulei modificat. Asocierile principale pentru agenții aromatizanți, coloranți și îndulcitori au rămas semnificative în toate analizele de sensibilitate.
Studiul subliniază importanța a trei categorii de markeri ai UPFs, inclusiv agenți aromatizanți, coloranți și îndulcitori, care sunt semnificativ asociați cu un risc crescut de depresie. Aceste categorii sunt, de asemenea, legate de riscuri crescute de mortalitate generală, conform cercetărilor anterioare.
O analiză recentă a pieței din UK arată că agenții aromatizanți și coloranții sunt prezenți în 58,4% și, respectiv, 26,5% din toate UPFs. Studii anterioare au implicat agenții aromatizanți în creșterea în greutate și obezitate, iar coloranții în rezultate adverse pentru sănătate, inclusiv tulburări de deficit de atenție și autism la copii și adolescenți.
În ceea ce privește riscurile pentru sănătate asociate cu consumul de îndulcitori artificiali, studii anterioare au raportat, de asemenea, un risc crescut de depresie și stări de iritabilitate. Deoarece tinerii adulți consumă mai frecvent băuturi cu îndulcitori artificiali, viitoarele cercetări ar trebui să evalueze efectele pe termen lung ale acestei expuneri mai mari asupra sănătății mintale și depresiei.
Pe lângă categoriile de markeri UPFs, studiul a identificat fructoza ca un marker specific UPF care a arătat o asociere doză-dependentă cu depresia incidentă. În studii pe animale, o dietă bogată în grăsimi și fructoză a fost asociată cu anomalii metabolice și comportamente asemănătoare depresiei și anxietății, oferind o plauzibilitate biologică pentru asocierea observată.
Deși nu este încă clar cum consumul de markeri specifici UPF se leagă de riscul de depresie, posibilele mecanisme includ efecte directe ale acestor markeri asupra funcției cerebrale și semnalizării neurotransmițătorilor, care pot contribui la patofiziologia depresiei. Acești markeri pot fi, de asemenea, legați indirect de riscul observat prin obezitate, disfuncție metabolică și modificări ale microbiotei intestinale.
Studii viitoare pe animale și intervenții la oameni sunt necesare pentru o înțelegere cuprinzătoare a implicării acestor căi. Printre punctele forte ale acestui studiu se numără analiza categoriilor de markeri UPFs predefinite și a markerilor specifici într-o cohortă mare, bine caracterizată, cu o medie de urmărire de 10,7 ani și modelare care surprinde asocieri non-liniare.
Studiul a identificat, de asemenea, o asociere în formă de U între consumul general de UPF și riscul de depresie, cu cel mai scăzut risc modelat la aproximativ 16% din totalul consumului alimentar. Această modelare nu ar trebui interpretată ca fiind o dovadă că consumul unor UPFs este protector sau că evitarea UPFs cauzează depresie. Autorii susțin că modelul sprijină ideea că doar o parte din categoriile de markeri și markerii specifici sunt asociați pozitiv și doză-dependent cu riscul de depresie.
Aceste descoperiri susțin necesitatea rafinării definițiilor actuale ale UPFs, concentrându-se pe cei mai relevanți markeri UPF care arată cele mai puternice asocieri cu rezultate adverse pentru sănătate. Studiul s-a bazat pe date auto-raportate privind consumul alimentar, care nu au fost validate independent și pot conține erori de măsurare, iar confuzia reziduală rămâne o posibilitate. Este important de menționat că chestionarul dietetic nu a captat direct listele ingredientelor, astfel că expunerea la markeri a fost estimată pe baza probabilității
