Cercetătorii Wistar au creat un nou angajator bispecific de celule T pentru tratamentul cancerului ovarian
Cercetătorii de la Wistar au dezvoltat un nou tip de angajator bispecific de celule T (BTE) care s-a dovedit eficient împotriva cancerului ovarian în studii preclinice.
Aceasta reprezintă o realizare majoră pentru acest tip de imunoterapie, care a avut succes în tratamentul cancerelor de sânge, însă a fost mai puțin eficientă în cazul tumorilor solide.
Specialiștii au creat o platformă inovatoare „knob-into-hole” pentru livrarea BTE-urilor, prin care au proiectat un „knob” de anticorp care se potrivește cu un „hole” de anticorp, rezultând o conexiune precisă, asemănătoare unor piese de puzzle care se îmbină perfect.
Aceștia au demonstrat că BTE-urile pot fi livrate printr-o tehnologie bazată pe ADN, o abordare puternică ce poate reduce semnificativ costurile de fabricație și povara tratamentului pentru pacienți. De asemenea, au dezvoltat o metodă de livrare a două BTE-uri țintind antigene diferite într-o singură doză, o strategie esențială pentru depășirea rezistenței terapeutice.
„Cred că este un avans major pentru domeniul anticorpilor bispecifici,” a declarat Pratik S. Bhojnagarwala, Ph.D., un cercetător postdoctoral în laboratorul lui David B. Weiner, Ph.D., la Centrul de Vaccinuri și Imunoterapie al Institutului Wistar și autor principal al studiului. „Este, de asemenea, semnificativ pentru cancerul ovarian, unde există o nevoie reală de opțiuni terapeutice noi, dar este probabil să aibă aplicații mai largi pentru alte tumori solide.”
Angajatorii bispecifici de celule T reprezintă o imunoterapie puternică, utilizarea lor în clinică crescând semnificativ în ultimii 10 ani. Aceștia ajută sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului prin atragerea celulelor canceroase și a celulelor T care luptă împotriva bolii, redirecționând astfel activitatea de distrugere a celulelor T împotriva celulelor canceroase.
BTE-urile existente au fost ineficiente împotriva tumorilor solide precum cancerul ovarian, în parte din cauza duratei scurte de viață, care determină eliminarea rapidă a acestora din organism. Tumorile solide sunt, de asemenea, mai puțin uniforme decât celulele canceroase din sânge, ceea ce le permite să evite mai bine BTE-urile, care acționează prin țintirea unui singur antigen de pe suprafața celulelor canceroase. Noua tehnologie rezolvă ambele probleme.
Inovația principală constă în utilizarea unei platforme de livrare bazate pe ADN pentru a face ca țesutul muscular al pacientului să funcționeze ca o „fabrică” care produce BTE-uri direct în organism. Designul knob-into-hole adaptat pentru livrarea ADN-ului de către cercetători îmbunătățește, de asemenea, durata de viață a BTE-urilor, făcându-le să reziste mai mult. Această abordare este mai accesibilă, mai ușor de fabricat, nu necesită stocare la rece și durează mai mult cu doze mai puține, a explicat Bhojnagarwala.
Cercetătorii au arătat, de asemenea, că pot folosi platforma pentru a livra simultan două BTE-uri diferite, o abordare mai eficientă pentru a ținti antigenele diverse întâlnite în tumorile solide.
Realizarea livrării acestor molecule complexe in vivo în modele murine a fost un succes captivant, demonstrând potențialul său ca un instrument de generație următoare pentru îmbunătățirea rezultatelor pacienților. Costul terapiei ar putea deveni mai mic, iar pacienții ar putea avea nevoie de mai puține doze, deoarece celulele musculare ale corpului continuă să le producă, în loc să fie necesar să revină pentru multiple doze.
Într-un model preclinic, cercetătorii au demonstrat că noul BTE a avut o durată de viață mai lungă în organism și a fost mai eficient în încetinirea creșterii tumorilor. De asemenea, au realizat un studiu în laborator care a arătat că a funcționat pe celule din pacienți umani cu cancer ovarian. Un alt experiment a demonstrat că poate fi combinat cu un blocaj al punctului de control imun, o imunoterapie utilizată frecvent în tumorile solide, pentru a face tratamentul mai eficient.
Următorii pași pentru cercetători includ testarea terapiei în modele mai avansate de celule umane, apropiindu-se astfel de trialurile clinice. De asemenea, ei speră să o studieze împotriva altor ținte de cancer.
