Compușii fenolici asociați cu pubertatea precoce la fetițe
Cercetările efectuate de Universitatea din Granada, recent publicate în European Journal of Pediatrics, au arătat că fetițele cu niveluri mai ridicate de bisfenol A (un component al plasticului și rășinilor epoxice-fenolice) și benzofenone (filtre ultraviolete) în urină sunt mai predispuse la pubertate precoce sau dezvoltare timpurie a sânilor.
Studiul, realizat pe un eșantion de 310 fetițe din șase spitale spaniole, a scos la iveală că riscul de apariție a acestor condiții crește cu 44% pentru fiecare dublare a nivelului de BPA și se triplează în cazul benzofenonelor.
O echipă de cercetare a analizat probe de urină de la 182 de fetițe cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani, diagnosticate cu pubertate precoce, thelarche prematură (dezvoltare timpurie a sânilor) sau alte condiții precum pubarche prematură. Acestea au fost comparate cu 128 de fetițe fără aceste probleme, care au servit ca grup de control. Studiul a beneficiat de implicarea pediatrilor din departamentele de endocrinologie pediatrică ale celor șase spitale spaniole, inclusiv Spitalul Clinic San Cecilio din Granada, și a fost finanțat de Institutul de Sănătate Carlos III.
Substanțele chimice perturbatoare endocrine sunt întâlnite în mediu, în alimente și în produse de consum cotidiene, cum ar fi plasticul, ambalajele alimentare, cosmeticele și produsele de îngrijire personală. Aceste substanțe pot afecta funcționarea normală a sistemului endocrin, care reglează pubertatea. În mod specific, BPA și benzofenonele sunt cunoscute pentru activitatea hormonală similară estrogenului, ceea ce ar putea anticipa dezvoltarea sexuală feminină.
Studiul a permis cuantificarea compușilor fenolici (bisfenoli, parabeni și benzofenone) și a diferitelor metale din urină. Rezultatele arată că, analizat individual, BPA este asociat cu un risc cu 44% mai mare de manifestare a oricărui semn de pubertate timpurie pentru fiecare dublare a nivelului său în urină. În cazul pubertății precoce, riscul crește cu 69%, iar pentru thelarche prematură, cu 29%. În ceea ce privește benzofenonele, concentrațiile mai ridicate sunt legate de un risc de aproximativ trei ori mai mare de pubertate timpurie. Analizând amestecul combinat de fenoli și metale, riscul crește cu 20%, BPA fiind contaminantul care contribuie cel mai mult la acest efect.
Pubertatea precoce nu reprezintă doar o perturbare a dezvoltării normale în copilărie, ci are și consecințe negative asupra sănătății în etapele ulterioare ale vieții, cum ar fi probleme psihologice în adolescență și un risc crescut de cancer dependent de hormoni, cum ar fi cancerul de sân, la adulți. Diverse studii au demonstrat o tendință generală spre o apariție mai timpurie a pubertății în ultimii ani, în special la fete, iar cazurile de pubertate precoce sub formele sale variate devin tot mai frecvente în practica pediatrică.
Deși dovezile științifice cu privire la impactul acestor perturbatori sunt încă limitate pentru multe dintre ele, acest studiu oferă date noi prin analiza mai multor substanțe în combinație. Autorii subliniază că, deși Uniunea Europeană a interzis utilizarea BPA în materiale destinate contactului cu alimentele, cum ar fi conservele și plasticele, începând din ianuarie 2025, sursele de expunere sunt extrem de diverse și nu există certitudinea că nivelurile actuale sunt încă sigure pentru copii.
Având în vedere expunerea largă la aceste substanțe chimice, autorii studiului subliniază necesitatea continuării generării de dovezi de înaltă calitate cu privire la efectul amestecurilor de perturbatori endocrini și alte toxine de mediu asupra pubertății precoce. De asemenea, ei evidențiază importanța implementării strategiilor preventive pentru a reduce expunerea în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi intervențiile educaționale, reglementările mai stricte, dezvoltarea de produse cu formulări mai sigure și o gestionare mai eficientă a mediului.
