Educația nutrițională îmbunătățește calitatea dietei studenților universitari
Un program simplu de nutriție universitară a ajutat studenții să adopte o alimentație mai sănătoasă, să reducă consumul de alimente ultra-procesate și să prezinte semne încurajatoare de îmbunătățire a bunăstării mentale, subliniind cum schimbările dietetice minime pot sprijini atât corpul, cât și mintea.
Un nou studiu publicat în Scientific Reports evidențiază beneficiile implementării programelor de educație nutrițională în universități, inclusiv îmbunătățirea calității dietei și tendințe pozitive în bunăstarea mentală a studenților.
Alimentele ultra-procesate sunt asociate cu o sănătate mintală precară. Popularitatea în continuă creștere a alimentelor procesate și ultra-procesate reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică la nivel mondial, aceste produse fiind cunoscute pentru creșterea riscurilor de afecțiuni cardiometabolice și mentale, în special în rândul adolescenților și tinerilor adulți.
Estimările globale recente indică faptul că aproximativ 2,5 miliarde de persoane trăiesc cu obezitate sau supraponderalitate, iar 970 de milioane de persoane suferă de tulburări mintale la nivel mondial. Factorii de stil de viață modificabili joacă un rol semnificativ în modula riscurilor atât pentru afecțiuni fizice, cât și mentale. Consumul unei diete sănătoase și echilibrate, alături de activitate fizică regulată, a fost asociat cu îmbunătățirea sănătății cardiometabolice și reducerea riscurilor de stres emoțional, cum ar fi depresia și anxietatea.
Intervențiile nutriționale pe termen scurt au arătat rezultate benefice, inclusiv îmbunătățirea calității dietei și obiceiurilor alimentare, conducând la îmbunătățiri metabolice. Comparativ cu intervențiile pe termen scurt sau cu un singur component, intervențiile pe termen lung cu mai multe componente au fost asociate cu îmbunătățiri mai mari ale obiceiurilor alimentare, în special în țările cu venituri mici și medii.
Având în vedere beneficiile cunoscute ale intervențiilor nutriționale și lipsa cercetărilor asupra impactului acestor intervenții asupra sănătății mentale în rândul studenților chilieni, cercetătorii de la Universitatea Finis Terrae din Chile au evaluat impactul unui program de educație nutrițională asupra calității dietei și bunăstării mentale a studenților universitari chilieni.
Studenții au participat la seminarii, sesiuni de gustări și sesiuni de gătit. Studiul a inclus 31 de studenți universitari cu vârste cuprinse între 18 și 20 de ani. Participanții au urmat un program de educație nutrițională timp de trei luni, care a inclus seminarii, pauze pentru gustări sănătoase și o carte ce oferea informații despre nutriție și sănătate, precum și rețete ușor de preparat pentru mâncăruri sănătoase.
Consumul alimentar și bunăstarea mentală a participanților au fost evaluate înainte și după intervenție, utilizând un instrument automatizat de autoevaluare a dietei și o scală validată de bunăstare mentală, respectiv. Studiul a fost conceput ca o intervenție pilot înainte și după, fără grup de control, ceea ce înseamnă că rezultatele trebuie interpretate cu precauție și nu pot stabili cauzalitate.
Programul de nutriție a redus consumul de alimente ultra-procesate. Evaluarea consumului de macronutrienți (proteine, grăsimi și carbohidrați) a relevat o creștere substanțială a proporției de studenți ale căror aporturi de carbohidrați și grăsimi s-au încadra în limitele recomandate, în urma finalizării programului de educație nutrițională. Totuși, aporturile de proteine au fost adecvate atât la început, cât și după perioada de intervenție.
Evaluarea aportului de micronutrienți (vitamine și minerale) și al grupurilor alimentare a arătat că aporturile de calciu și sodiu erau, respectiv, sub și peste limitele recomandate la începutul studiului. După intervenție, aportul de calciu a crescut, iar aportul de sodiu a scăzut semnificativ, ajungând să nu mai fie diferit din punct de vedere statistic de intervalul recomandat.
Aportul de fructe a crescut de aproape două ori după intervenție; cu toate acestea, a rămas sub limita recomandată. În schimb, aportul de alimente procesate și ultra-procesate a scăzut semnificativ după intervenție. Aporturile de produse lactate, legume și fibre totale au rămas sub limitele recomandate în ambele momente și nu au arătat schimbări după intervenție.
Evaluarea post-intervenție a bunăstării mentale a participanților a arătat o creștere moderată a bunăstării subiective în ceea ce privește claritatea cognitivă, conexiunea socială și luarea deciziilor. Totuși, aspectele afective și de auto-percepție au rămas în mare parte neschimbate după intervenție. Deși scorurile generale de bunăstare mentală au crescut de la nivel scăzut la nivel moderat, aceste schimbări nu au fost semnificative din punct de vedere statistic.
Impactul tiparelor alimentare asupra bunăstării mentale. Analiza corelației a relevat o asociere pozitivă semnificativă între aportul de sodiu și grăsimi saturate în rândul participanților la început. Această asociere s-a diminuat considerabil pe parcursul intervenției. A fost observată o asociere inversă semnificativă între aportul de sodiu și bunăstarea mentală la început, asociere care a dispărut după intervenție. Aceste constatări indică o potențială atenuare a asocierilor între dieta nesănătoasă și bunăstarea mentală în urma intervenției.
Educația nutrițională a arătat beneficii țintite pentru sănătatea studenților. Studiul subliniază utilitatea unei intervenții structurate de educație nutrițională în îmbunătățirea calității dietei și sprijinirea tendințelor favorabile în bunăstarea mentală a studenților universitari. În general, constatările indică faptul că programul de educație nutrițională a fost asociat cu schimbări benefice în comportamentele imediat acționabile, cum ar fi restricționarea aportului de sodiu și reducerea consumului de alimente procesate și ultra-procesate. Totuși, această intervenție poate fi mai puțin eficientă în schimbarea comportamentelor dependente de obiceiuri, cum ar fi creșterea aportului de legume și fibre dietetice.
Este important de menționat că, chiar și o îmbunătățire parțială a tiparelor alimentare poate contribui la tendințe favorabile în unele aspecte ale bunăstării mentale a studenților universitari, deși studiul nu a evaluat rezultatele pe termen lung. În ceea ce privește bunăstarea mentală, studiul constată că programul de educație nutrițională a fost asociat cu creșterea percepțiilor de apropiere interpersonală și autonomie personală. Îmbunătățirea observată a scorurilor generale de bunăstare mentală în rândul participanților după intervenție ar putea fi atribuită răspunsurilor antiinflamatorii și îmbunătățirii sănătății intestinale provocate de creșterea aportului de fructe și calciu, precum și reducerea aportului de sodiu și al alimentelor ultra-procesate; totuși, aceste mecanisme biologice nu au fost măsurate direct în studiu.
Studiile anterioare implicând studenți chilieni au raportat o lipsă de activitate fizică
