Exercițiul intens influențează reglarea dopaminei în creier, conform unui studiu
Exercițiul fizic excesiv afectează mai mult decât mușchii; acesta poate schimba și chimia creierului.
Un studiu recent publicat în revista Neuroscience a arătat că antrenamentele epuizante, fără o odihnă adecvată, alterează reglarea dopaminei în hipocampus, o zonă a creierului asociată cu memoria și reglementarea emoțiilor.
Cercetătorii brazilieni au observat că, în cazul șoarecilor supuși unui program intens de exerciții, nivelul dopaminei, un neurotransmițător esențial pentru alertă și motivație, a rămas crescut în momentele în care animalele ar fi trebuit să se odihnească. Dacă acest mecanism va fi confirmat și la oameni, descoperirea ar putea explica de ce sportivii care se antrenează excesiv suferă adesea de anxietate, insomnie și oboseală cronică. Aceasta ar evidenția importanța biologică a odihnei pentru performanța fizică și sănătatea mentală.
„Constatările noastre demonstrează că exercițiul fizic excesiv afectează nu doar mușchii scheletici, ci are un impact pronunțat asupra creierului”, a declarat Alisson Luiz da Rocha, primul autor al studiului. Acesta a realizat cercetarea în cadrul studiilor sale doctorale la Școala de Educație Fizică și Sport din Ribeirão Preto, Universitatea din São Paulo (EEFERP-USP), cu un grant de la FAPESP.
Pentru a înțelege aceste dinamici, cercetătorii au împărțit șoarecii în două grupuri principale. Primul grup a fost supus unui test acut de exerciții, alergând pe o bandă de alergare până la epuizare. Al doilea grup a simulat rutina solicitantă a sportivilor de înaltă performanță, care suferă de sindromul suprasolicitării. Acest sindrom se caracterizează printr-o scădere a performanței, pierderea apetitului, oboseală cronică, dureri musculare, creșterea riscului de accidentări și modificări ale sistemului imunitar și metabolismului.
Șoarecii din al doilea grup au fost antrenați timp de opt săptămâni cu sarcini din ce în ce mai mari, ajungând la două sesiuni zilnice despărțite doar de patru ore de recuperare în ultima săptămână. Cercetătorii au analizat apoi hipocampul animalelor, măsurând nivelurile de dopamină, serotonină și proteine implicate în sinteza acestor neurotransmițători, precum hidroxilaza tirozinei (TyrH) și transportorul monoaminic vezicular 2 (VMAT2).
Rezultatele au arătat că nivelurile de dopamină au crescut imediat după terminarea alergării în grupul cu exerciții acute. Totuși, cea mai semnificativă descoperire a avut loc în grupul cu antrenament cronic. Nivelurile de dopamină și TyrH, enzima responsabilă pentru sinteza sa, au rămas ridicate timp de 48 de ore după testul de performanță, în timpul fazei de odihnă a șoarecilor.
Potrivit coordonatorului studiului, Adelino Sanchez Ramos da Silva, profesor la EEFERP-USP, modificările similare observate la oameni ar putea ajuta la elucidarea posibilelor legături între antrenamentele excesive, reglarea cerebrală și tulburările de somn.
Este important de menționat că studiul nu a măsurat somnul, starea de alertă sau anxietatea. Cercetările viitoare ar putea explora relația dintre constatările realizate la șoareci și aceste simptome la oameni.
Autorii subliniază că dopamina nu este un „villain” biologic, fiind esențială pentru plăcere și menținerea stării de veghe la momentele potrivite. Problema reală, așa cum subliniază Rocha, este dezechilibrul creat atunci când nivelurile de dopamină cresc la ora de culcare, precum și dezechilibrul rezultant în raport cu alți neurotransmițători. Interesant este că cercetarea nu a relevat diferențe semnificative în nivelurile de serotonină ale animalelor, contrar ipotezei de lungă durată că serotonina este singura cauză a oboselii excesive.
Deși relația directă cu somnul și anxietatea în rândul oamenilor trebuie încă să fie măsurată în teste viitoare, mesajul principal este clar. Pentru a evita o scădere a performanței, dureri cronice și disfuncții ale sistemului imunitar, este esențial să se acorde corpului timp pentru a se recupera. Atât sportivii profesioniști, cât și cei amatori, pot pierde beneficiile exercițiului dacă antrenamentul nu este însoțit de o odihnă adecvată și de îndrumare de specialitate.
Rocha a realizat parte din cercetare în timpul bursei sale postdoctorale la Școala de Științe Aplicate (FCA) a Universității de Stat din Campinas (UNICAMP) în Limeira, inclusiv un stagiu la Universitatea din Michigan în Statele Unite, unde este în prezent cercetător. Grupul a primit, de asemenea, finanțare printr-un Proiect Tematic coordonat de Silva, precum și o bursă postdoctorală pentru Ana Paula Pinto și o bursă de doctorat directă pentru João Pedro Floriano, amândoi de la EEFERP-USP.
Grupul lucrează acum la un nou proiect internațional pentru a investiga care sisteme biologice arată primele semne de deviație de la adaptările benefice așteptate la exercițiul fizic.
