Expunerea minimă la medicina modernă provoacă modificări rapide în microbiomul uman
Chiar și o expunere minimă la medicina modernă poate schimba rapid microbiomul uman.
Un nou studiu publicat pe 20 mai în jurnalul Cell Reports a relevat că microbiomul intestinal al comunităților indigene din Amazon a început să se transforme către modele mai frecvent întâlnite în populațiile urbane, industrializate, după doar câteva vizite medicale.
Studiul oferă o imagine mai clară asupra sensibilității microbiomului intestinal uman. Acesta deschide calea pentru cercetări viitoare despre cum putem restabili microbiota după utilizarea medicamentelor precum antibioticele, care pot reduce numărul organismelor din intestin.
Unele studii anterioare au arătat că urbanizarea, inclusiv schimbările în diete, stiluri de viață și medii de trai, poate influența microbiomul intestinal uman. Dar, deoarece aceste modificări apar adesea simultan, este dificil pentru oamenii de știință să izoleze impactul fiecărui factor asupra microbilor.
Comunitățile indigene din jungla amazoniană din Venezuela folosesc cunoștințe și tehnici ancestrale pentru a pescui, vâna, culege și a grădinări. Stilurile de viață și dietele lor tradiționale au rămas în mare parte neschimbate de-a lungul timpului. Cu toate acestea, din 2015, unele sate au început să primească vizite medicale trimestriale printr-un program susținut de Organizația Mondială a Sănătății pentru tratarea și prevenirea oncocecercozei, o infecție parazitară endemică în țările din Africa și America Latină. Prin intermediul programului, sătenii primesc tratamente antiparazitare de rutină și îngrijiri medicale de bază.
„Programul a oferit un experiment natural rar”, afirmă Dominguez-Bello. „Știm din studiile realizate în societăți urbane că antibioticele pot avea un impact uriaș asupra microbilor intestinali. Dar nu știai cum ar putea afecta chiar și medicina de bază persoanele cu o expunere foarte limitată la medicamente.”
Grupul de cercetare a vizitat satele pentru prima dată în octombrie 2015 și din nou în februarie 2016. Au colectat probe din intestine, gură, nas și pielea a 335 de participanți.
Echipa a descoperit că microbiota intestinală a sătenilor a început să semene cu cea a persoanelor care trăiesc în societăți industrializate după prima vizită medicală, chiar și fără schimbări majore în dietă sau stil de viață. După patru luni de tratament, diversitatea microbiană intestinală a sătenilor a scăzut, iar populațiile de Prevotella și Treponema – bacterii asociate adesea cu digestia fibrelor – au diminuat. În același timp, grupuri bacteriene precum Bacteroidota și Verrucomicrobia, mai comune în populațiile industrializate, au devenit mai abundente în rândul sătenilor.
Modificările observate sunt în conformitate cu schimbările întâlnite într-un sat cu contact medical pe termen lung, unde anumite grupuri microbiene au devenit progresiv mai puțin frecvente. Aceste schimbări sugerează că expunerea medicală ar putea ajuta la orientarea microbiomului către o configurație mai urbanizată, cele mai puternice modificări fiind observate la copii.
Echipa a analizat de asemenea modul în care funcția microbiană ar fi putut să se schimbe în rândul sătenilor. Au constatat că, după tratament, genele microbiene implicate în descompunerea carbohidraților simpli și dezvoltarea rezistenței antimicrobiene au devenit mai comune în intestin, în timp ce genele legate de anumite procese metabolice și fermentarea fibrelor au scăzut.
„Oamenii din aceste sate au aproape de două ori mai multă diversitate microbiană intestinală, iar o diversitate ridicată înseamnă că au multiple microorganisme care îndeplinesc funcții similare”, spune Dominguez-Bello. „Există totuși o diferență semnificativă între microbiomul acestor comunități și persoana medie din Statele Unite. Dar, dacă diversitatea continuă să scadă, ar putea exista riscuri de a pierde funcții importante.”
Modificările nu s-au limitat doar la intestin. Cercetătorii au descoperit de asemenea schimbări în comunitățile microbiene din gură, nas și pe piele, deși fiecare zonă a corpului a răspuns diferit. De exemplu, diversitatea microbiană orală a sătenilor a scăzut, dar comunitățile nazale au arătat o diversitate crescută după prima vizită medicală.
Dominguez-Bello subliniază că programele care tratează boli infecțioase precum oncocecercoza oferă beneficii salvatoare, dar strategiile viitoare de sănătate publică ar putea lua în considerare și modalități de a minimiza impactul asupra microbiomului intestinal.
„Descoperirile noastre sugerează că microbiomul este foarte sensibil și poate suferi modificări rapide”, spune Dominguez-Bello. „Multe condiții, de la obezitate la alergii și chiar unele tipuri de cancer, sunt legate de microbii intestinali. Înțelegerea modului de a proteja și restabili diversitatea microbiană ar putea deveni o parte importantă a îmbunătățirii sănătății noastre.”
